river

Ai nevoie de o chirie, vrei sa-tzi cumperi un apartament sub pretzul pietzei, nu shtii cum sa-tzi petreci sfarshitul de saptamana ?… Sau poate ai nevoie de un loc de munca, de o idee de afacere, de-un drum ieftin pana in Italia sau de-un bilet la concert…Vrei sa recuperezi ce ai pierdut sau sa oferi ce altzii cauta de zor ? Nimic mai simplu !

Ai la dispozitzie un orash intreg care te ashteapta sa-l descoperi… Mai mult ca sigur, strabatandu-l, vei gasi raspunsul tuturor framantarilor tale : mica publicitate…suta la suta gratuit! Trebuie doar sa-tzi fi stabilit inca de cand ai ieshit pe usha scopul si s? fii foarte atent : la stalpii de iluminat, la coshurile de gunoi, la garduri, la usile de bloc sau… cine shtie de unde sare iepurele…

Cert este ca, la sfarshitul drumului, vei fi aflat tot ceea ce ?i-ai dorit… Bunaoara, faptul ca tzi-ai pierdut animalul de companie, nu e motiv prea mare de ingrijorare, pe urmatorul stalp de telegraf, un concetatzean tocmai a gasit unul sau are de vanzare altul… Apartamentul visurilor tale il potzi achizi?iona fara batai prea mari de cap – adica, fara intermediari – accesand numarul inscris pe pubela de gunoi… Si tot stalpul de telegraf este cel care te va ajuta sa-tzi gaseshti sufletul pereche: “cetatzean italian, 50 de ani, caut domnishoara sufletista, 23-35 de ani pentru plimbari romantice sub clar de luna…”

E vara, e cald si bogata podoaba-tzi capilara a devenit o povara… Nu mai sta pe ganduri : noi “CUMPARAM PAR” !
Nu-i asha ca vorbim despre afaceri profitabile ?… De ce sa dai banii pe ziare sau la ziare cand « stalpii societatzii » sunt aici, pentru tine…

In fond, un singur perdant ar fi in toata chestiunea, dar nu unul foarte important : imaginea ora?ului…Un orash insa, in care avem de toate… Inclusiv “lapte de capra” !

Astazi am aflat ca “daca oamenii ar inventa o masinarie care sa foloseasca atat de bine energia folosita de un purice pentru a face un salt maxim, atunci ei ar sari direct de pe pamant pe luna…”

De multe ori trecem pe langa diverse expozitii de orice gen, fara a ne trece prin cap sa oprim macar pentru o secunda. Nu suntem curiosi deloc si, cu certitudine, pierdem mult.

Draga Motzule, iti multumesc pentru tot ceea ce m-ai facut sa fiu, pentru ceea ce indraznesc sa sper si pentru ca indraznesc sa sper. Iti multumesc pentru vocea ta, pentru chipul tau, pentru strangerea aceea de mana si sarutul pe obraz, iti multumesc pentru bob dylan, pentru led zeppelin, pentru janis joplin si pentru john.

A venit randul nostru sa-ti cantam: “Ai iubit ca noi ideea de pace, ai iubit ca noi ideea de mandru om, l-ai iubit ca noi pe cel ce nu tace, ne-ai iubit pe noi si NOI te iubim!”

Dar lasa, nu fiti tristi, ploaia care va veni, le va potopi pe toate… Incercam sa facem noi un ORAS fara pacate?…

La revedere Motzule, prieten drag, nu te voi uita niciodata!

Mai deunazi am citit cum ca Armata Americana vrea sa implanteze microcipuri in creierele soldatilor sai. Si asta, Doamne fereste, nu pentru vreun alt motiv decat cel al evaluarii starii de sanatate a bravilor luptatori, 24 de ore din 24…

Nu am cuvinte sa exprim ce simt numai fata de ideea in sine, daramite de punerea ei in aplicare. Sunt pur si simplu impietrita de groaza, consternata si scarbita. Si-mi vine in cap versul unul cantecel (preluat de altfel dupa un mare hit cu un mare hotel american). “AMERICAAAAAAANIIIII-S DE VINAAAAAAAAAAAAAAAA BIP BIP BIP!!!”