river

Nu ţi se întîmplă niciodată ca, mergînd spre serviciu, dis-de-dimineaţă, de obicei îngîndurat, apatic, plictisit de aceeaşi activitate dar nu neaparat şi de acelasi drum, dîrdîind puţin de frig, fascinat în acelaşi timp de fiecare frunză pe care ieri nu ai văzut-o, să-ţi tune brusc ideea că, în sfîrşit! te-ai descoperit? Să te inunde, pur şi simplu, un val de fericire, să ţi se taie răsuflarea, să-ţi vină să strigi cît poţi tu de tare şi să chiui : “SUNT O ALGĂ!!!“???

Să te simţi apoi, privit exact aşa cum te-ai descoperit? Şi să te simţi apoi, puţin jenat de năstruşnica ta descoperire?…

***

Ei bine, profitand de aceasta unica ocazie de a se fi descoperit in sfarsit! si amuzata teribil de ideea de a fi cu adevarat o alga, Naiva s-a gandit ca daca ea chiar este asa, atunci trebuie sa se comporte ca atare, mai precis, aidoma unei alge.
Si si-a impus ca, in fiecare dimineata, cand inca nu prea circula lumea sau e putin prea somnoroasa pentru a observa ceva, sa inceapa sa-si insuseasca putin cate putin din comportamentul unei alge…

***

Desi o alga, Naiva s-a aflat insa - intr-o zi cu ploaie - in postura ingrata de a nu sti cum sa se comporte. Mai exact, in ziua imediat urmatoare uluitoarei descoperiri cand, in drumul ei obisnuit, o salbatica, nepotolita Ploaie s-a gasit sa-i deruteze firea. Bunaoara, îsi zise ea, sunt eu o alga, dar nu cumva…

Si, desi nu foarte hotarata, a abandonat umbrela in mana primului trecator iesit in cale..

***

O alta nebanuita indoiala aparu in cugetul Naivei, intr-o frumoasa zi (tot cu ploaie, tot fara umbrela), cand sigurantza ei fu intrerupta de o impertinenta (gandi ea imbufnata!) (non)apreciere venita din partea unui cineva: “Tu, Naivo, stii cum esti? Ca un vulcan mocnind, abia aateptand secunda in care sa erupa!”

“Hmmm…cugeta Naiva, ca apoi sa raspunda obraznic: cum crezi tu ca ar putea o alga sa supravietuiasca in inima unui vulcan?…

***

Despre sfidare: algele, ca si oamenii, sunt fel de fel, unele verzi, altele albastre sau maro, unele mai retrase, altele mai sociabile, indragostite de corali sau nu, unele mai darnice, altele mai egoiste, dar, dintr-o privire numai, iti dai seama ca sunt – totusi - alge!

Mai sunt insa si alge, ca si unii oameni, carora din cauza a nu stiu ce, le place sa fie altfel… Bunaoara, asa sunt algele care, sfidand orice regula a bunei cuviinte, se trezesc ca vor sa creasca si sa locuiasca in copaci!…

***

Ai sa razi si nu ai sa ma crezi in ruptul capului si totusi, daca vei merge dimineatza pe acelasi drum cu Naiva, vei intalni cu siguranta un copac cel putin neobisnuit, in care, in loc de frunze, au crescut cateva alge…

***

” Spui numai prostii! au apostrofat-o unii… Unde ai vazut tu, Naivo, alge sa creasca-n copac?”

A inceput sa planga… “Tu stii ca eu zic adevarul, le-a zis, cu siguranta exista cel putin un copac cu alge… Daca n-aa crede asta si daca nu as fi vazut cu ochii mei, cum as putea fi eu aici, o alga pe pamant, cu ochi, nas, gura, maini si picioare?…”

Si pe buna dreptate le-a zis!

***

De dimineata, in roua, a mangaiat o floare de mac rosu.
Era convinsa ca o alga ar fi facut exact la fel…

***

” Si mai stii ceva? Unii copaci tind sa fie apa; priveste Salcia de-acolo, priveste omida cum tinde sa devina zbor de flutur’!!

O alga poate creste in copac! Precum eu sunt aici, o alga pe Pamant!
Si trec atatea valuri si furtuni peste o alga si trec atatea stari de a fi peste mine…”

Hmm… Nebuna, salbatica Alga Naiva…

***

Mai nou, e convinsa ca din transpiratia algelor s-a nascut marea…

***

O alga trebuie ca are o personalitate foarte puternica. Alegele vad, respira, canta, suspina. Algele aud, transpira, tremura. Algele dorm, viseaza, iubesc si urasc. Algele alearga. Soptesc, urla, freamata si plang. Algele gandesc…

***

Atunci cand valurile marii sunt prea mari trebuie ca e din cauza algelor furioase…

***

Nu, furia algelor nu are nimic a face cu inaltimea sau intensitatea valurilor marii. Acestea depind doar de conditiile meteo. Algele nu au personalitate, pentru ca ele nu pot vorbi, nu pot auzi, nu pot striga, nu pot canta, nu pot plange si mai ales, nu gandesc. Algele nu pot creste in copaci, ele sunt doar niste plante marine. Si-atat.

Algele nu pot fi metafora.

***
Ieri a incercat sa-si demostreze din nou, ca algele se gasesc, totusi, in copaci…

***

Azi a tras chiul de la serviciu. Asta numai pentru ca, in ciuda aparentelor, ea crede in metafora si mai crede si ca algele se furiseaza uneori de mare…

mai-octombrie 2005