Am de-acum, aproape-un an
de cînd mama, pe maidan,
s-a-ntîlnit cu tatăl meu:
S-au iubit… şi-am ieşit eu.

Am crescut cam repejor
şi, cum m-am pus pe picior
a-nceput comicăria
şi scandalul, nebunia!

Deseori am fost certat
că am rupt şi am stricat,
că am ros ce-a fost de ros,
de pe sus şi de pe jos,

tot ce mi-a ieşit în cale:
uşă, clanţă, balamale,
nu mai zic de canapele,
toate sînt numai surcele!

Muscă, vrabie, albină
-pe la mama prin grădină –
le-am gonit…pînă la nori
şi-am stricat straturi cu flori,

şi-un strat plin de zarzavaturi
fugind după codobaturi!
Iar odată, cu năduf,
în piscină-am făcut buf!!

Pentru toate aceste fapte
uneori, n-am păpat lapte
şi-altădat’ am fost certat!
Dar eu… nu m-am supărat

Că ai mei doi dragi stăpîni
sunt la suflet taaare buni
şi ei ştiu, chiar de-i cu foc
c-aşa pot eu să mă joc…

Şi, cînd au fost în necaz,
i-am lins dulce, pe obraz
ba, le-am şters din ochişori
lacrimi, de mai multe ori.

Iară seara, la culcare,
mă aşează pe picioare
şi, indiferent de gafă,
mă mîngîie-uşor pe ceafă,

mă alintă şi-mi dau os
şi-şi şoptesc, cu glas duios:
Ozzy, Ozzy, scump căţel…
ce ne-am face fără el?…