Frământările Elisei (4,7 ani) și niște lumini

From Muze peste tot

Eu: ”Și-am încălecat pe-o șa și ți-am spus povestea așa, și-am încălecat pe-o căpșună, Noapte Bună…”
Câteva minute de tăcere…
Elisa: Mami, mi-e frică…
Eu: De ce, mami?
Elisa: Că nu-i lumină…
Eu: Este atâta lumină cât vrei tu să vezi, chiar așa cu ochișorii închiși…
Câteva minute de tăcere.
Elisa: Mami, oamenii au lumină?
Eu: Au atâta lumină cât vor să răspândească…
Secunde de tăcere.
Elisa: Mami, eu am multă, multă lumină! Și tu ai multă lumină și tati are multă lumină!
Și-a adormit… 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *