Încă mai am în nări, după aproape o săptămînă de la revenirea acasă, mirosul Pragăi. Abia acum, poate, de aici, de acasă, simt real Praga, o simt așa cum îmi aduc aminte că am simțit-o mai demult, în două-trei ore de copilărie petrecute acolo!
Pe Podul meu drag, Podul Karol, puțin înfrigurată, puțin speriată, fascinată de jur-împrejurul meu și teribil de îndrăgostită, cu degetele-i de la palma stîngă, în dans nebun cu degetele-mi de la palma dreaptă. Și vîrfurile nasurilor nițel zăpăcite de aerul rece și umed al cîtorva zile, agale, pe Podul Karol din Praga…
From Neverending Praga, aprilie 2011 |
Ne-am împrietenit cu fantomele de la Muzeu, aflîndu-le poveștile, mustăcind simțindu-ne oarecum vinovați de plăcerea jocului cu sunete sinistre-n grotă, plînset de copil și scîrțîit de uși…
From Neverending Praga, aprilie 2011 |
…identificînd apoi, trecîndu-ne pașii pe lîngă demisolurile clădirilor, eroii – fantome ale Pragăi, reîmprietenindu-ne cu ei, îndrăgindu-i din ce în ce mai mult…
From Neverending Praga, aprilie 2011 |
Am admirat și-am învățat istorie-n clădiri, în catedrale, în trecere pe străduțele minunate pe lîngă mărețe statui și-am recopilărit printre păpuși de altădată la Castel…
From Neverending Praga, aprilie 2011 |
Pînă ne-am deformat realitatea, privindu-ne în oglinzile din labirintul de pe superbul Deal Petrini…
From Neverending Praga, aprilie 2011 |
…am colindat Praga noastră, poveste fără sfîrșit cu mulți prieteni dragi, în Neverending Praga…
Pe la Kafka n-ai fost?
N-am reusit tura asta! 😀 Au fost doar doua zile, in care ne-a luat ceva sa ne si dezmeticim. Urmatoarea tura – cu siguranta va fi! – ne-am propus macar 7 zile de prăguială! 🙂
foarte frumos! vreau si euuuuuuuu