!stau in pamantul sterp fara noroc,
cadavrul mi-l ingrop si mi-l dezgrop
gropar al vietii mele fara viatza
traita-n scarba, in dezgust si greatza,
platit cu Timpul care ma omoara
dator vandut celui ce ma plateste
din groaza mea nu pot iesi afara
cum Soarele arzand se osandeste!
Cezar Ivanescu
Ma intriga moartea lui Cezar Ivanescu.
Cezar Ivanescu a murit. Cezar Ivanescu e poet. Si chiar de n-ar fi fost poet, el tot a murit.
Se spune ca:
Luni, 21 aprilie, Cezar Ivanescu a venit la Bacau pentru efectuarea unor investigatii medicale. Marti, 22 aprilie, a fost internat la o clinica privata – o celebra clinica privata – pentru a fi supus unei interventii chirurgicale. Cauza: hemoroizi. Fara a tine cont de rezultatele analizelor preliminare care ar fi aratat ca pacientul nu suporta o astfel de operatie, nefiindu-i permisa macar o anestezie locala, medicii au intervenit totusi cu bisturiul, dupa o anestezie generala. Analizele preliminare aratau ca poetul era oricum, intr-o stare critica avand probleme mari cu plamanii si rinichii sau stomacul. Miercuri, 23 aprilie, Cezar Ivanescu este transportat la sectia de terapie intensiva de la Spitalul Judetean de Urgentza Bacau, unde a fost diagnosticat cu embolie pulmonara*. De aici, dupa o intarziere de 6 ore si presiuni puternice, un elicopter SMURD din Bucuresti transporta pacientul la Spitalul de Urgentza Floreasca, Bucuresti. Aici se stinge din viata in cursul zilei de joi, 24 aprilie, in jurul orei 18.00. Diagnostic: insuficientza cardiorespiratorie acuta.
Joi 24 aprilie aflu intamplator ca directorul medical al SJU Bacau este la terapie intensiva, unde este un caz special. Directorul medical al unitatii nu era totusi acolo, ci in birou si nici informatii despre vreun caz special nu avea.
Vineri, 25 aprilie aflu ca Cezar Ivanescu a murit.
Marti, 29 aprilie Cezar Ivanescu urma sa fie inmormantat. Intr-un articol dintr-un cotidian central (singurul de altfel) aflu ca sunt suspiciuni privind moartea poetului.
Ce se intampla?
Purtatorul de cuvant al SJU Bacau indica numele doctorului care s-a ocupat de caz. Doctorul nu e de gasit insa desi este de garda. Ba e intr-un birou, ba, e in altul. Directorul medical al unitatii contactat ulterior, “nu stie” nimic de nici un caz. Dupa indelungi sfori, doctorul sectiei se gaseste si brusc declara ca nu-si aminteste ce era scris pe foaia de observatie,”cazul trebuie lasat asa”. Alte surse sunt de negasit. In sensul ca nu raspund probabil, unor numere necunoscute de telefon…
Marti, 29 aprilie, poetul Cezar Ivanescu este condus cu onoruri militare pe ultimul drum. Se odihneste acum alaturi de alti artisti, intr-un mormant situat langa Aleea Scriitorilor, in Cimitirul Eternitatea din Iasi.
Cezar Ivanescu a murit. Cezar Ivanescu e poet. Si chiar de n-ar fi fost poet, el tot a murit.
*Embolia pulmonara este obstruarea vaselor pulmonare cu sange coagulat, care are originea mai frecvent la nivelul venelor membrelor inferioare sau la nivelul inimii. Se manifest? prin dureri toracice, dispnee, cianoza, transpiratii, anxietate, hipotensiune. Factorii de risc sunt tromboflebita, interventiile chirurgicale, imobilizarea, sarcina, obezitatea, contraceptivele orale, etc.
Dintr-o operatie care ar fi trebuit sa fie banala (de hemoroizi),
intr-o clinica particulara din Bacau [clinica Palade],
ca urmare a unui sir continuu de culpe medicale s-a ajuns la acest final cumplit.
Totul a fost cauzat de incompetenta medicilor, de lipsa lor de reactie,
de faptul ca se pare ca a fost supus operatiei inainte de a fi sosit rezultatul
analizelor, fara ca macar sa i se faca o minima verificare dpdv cardiologic – o ecografie
(aceasta este o culpa de natura penala, dar in Romania
este aproape imposibil de dovedit pentru ca se musamalizeaza totul),
de faptul ca, ulterior, i-au gresit si diagnosticul, tratandu-l in mod superficial de embolie pulmonara,
cu toate ca suferinta sa era de natura cardiaca, ca nu l-au transferat
imediat la Iasi, tinandu-l la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau fara a-i fi anuntata familia,
ca nu i-au facut nici macar o ecografie a inimii pentru a vedea de ce sufera,
nemaispunand de grava eroare de a-i face anestezie generala…
Erorile s-au tinut lant, nu a avut embolie pulmonara [dar nu-i asa, acest diagnostic era acoperitor… ], la Bucuresti diagnosticul real a fost pus in 3 minute [dupa ce i-au facut o ecografie], la Bacau nici dupa o zi si jumatate, nici dupa ce medicii de SJU Bacau au fost pusi in contact cu importanti profesori din Iasi… INIMA ERA PROBLEMA, ANESTEZIA SI FAPTUL CA DE FAPT, CEZAR IVANESCU IN ACEL MOMENT ERA INOPERABIL…
Dar suntem in Romania, operatia a reusit, pacientul a murit.
INFIORATOR!
Incredibil, inuman…
Nu doar faptul ca poetul Cezar Ivanescu, geniul Cezar Ivanescu a murit cu zile, chinuit, umilit, perfect lucid, constientizand incapacitatea crasa a celor care ar fi trebuit sa-i protejeze viata si care nu faceau altceva decat sa-l palpeze… ci si faptul ca OMUL CEZAR IVANESCU a murit fara a beneficia de niciun drept din cele care-i erau garantate de Constitutie si prin CODUL DE DEONTOLOGIE PROFESIONALA AL MEDICILOR… dreptul la viata, dreptul de a decide daca doreste sa i se faca sau nu anestezie generala…
Tratamentul la SJU BACAU a fost si el straniu [cautati pe net si veti fi uluiti]: heparina si FUROSEMID [un medicament care provoaca grave deshidratari, scaderi ale tensiunii, aritmii].
Deci furosemid dat unui om care a venit cu tensiunea 6.
Nu stiu cum se numesc toate aceste culpe in societatea de azi, in Romania noastra, dezumanizata si descreierizata, dar intr-o societate normala toate acestea ar purta acelasi nume: CULPA CRIMINALA…
Si daca la toate acestea mai adaugam si faptul ca POETUL CEZAR IVANESCU a hotarat sa faca aceasta interventie la Bacau la insistentele unei nepoate, CARINA RIBAC, medic, de asemenea din Bacau… situatia se complica si mai mult. Aceasta i-a garantat siguranta si usurinta interventiei, care ar fi trebuit sa fie una minora si moderna, cu laser, fara nicun fel de riscuri, i-a recomandat clinica aceasta ca fiind o clinica particulara ultramoderna – CLINICA PALADE… Daca mai spunem ca CEZAR IVANESCU si-a scos ultmii banutzi de pe card pentru a plati aceasta interventie…
CARINA RIBAC i-a promis ca nu-l va lasa niciun moment singur, nesupravegheat… MEDICUL V. PALADE de la CLINICA PALADE de asemenea l-a asigurat ca aceasta interventie este floare la ureche, ca dupa maximum o zi va pleca acasa pe picioare. N-a fost vorba de vreo anestezie…
Din pacate, dupa o zi de la operatie a fost ‘plasat’ in stare grava, fara vreo explicatie la SJU Bacau, spital unde de altfel medicul V. PALADE a activat pana anul trecut.
SA FIE PURA COINCIDENTA FAPTUL CA SE ACOPERE UNII PE ALTII??!!!
Au urmat ore de suferinta pentru marele poet si om Cezar Ivanescu, ore in care s-a zbatut intre viata si moarte, ore in care viata ii putea fi salvata fie si numai daca cineva i-ar fi anuntat fratele sau de la Iasi, prof. dr. D. Ivanescu, om cu relatii in lumea medicala, care ar fi facut orice pentru a-si salva fratele… daca ar fi fost mutat intr-o clinica universitara, daca i-ar fi fost facute minimele verificari [o ecografie, de exemplu. nu e posibil ca in anul 2008 diagnosticul unui pacient aflat in stare grava sa fie pus prin atingere pe burta… Suntem in Europa, nu in Jungla Amazonului…]
Un OM DE GENIU A MURIT. UNUI OM DE GENIU I S-A TRAS MOARTEA DIN NEPASAREA CRIMINALA CELOR DE LA CLINICA PARTICULARA PALADE, A MEDICILOR DE LA SJU BACAU, A MEDICULUI CARINA RIBAC…
In loc sa incerce din rasputeri salvarea acestui om, nu s-a facut altceva decat incercarea de a musamaliza…
Sa speram ca JUSTITIA va restabili adevarul…
http://www.ziarul-ziarul.ro/articol5200/%22MACELARII%22-AU-UCIS-UN-POET.htm
Joi, 24 aprilie 2008, ora 19:10, inima poetului Cezar Ivanescu s-a oprit. Cauza mortii oscileaza, in functie de sursa, intre embolie pulmonara si stop cardiac. Lucrurile insa par sa fie mult mai complicate. Ancheta ZIARUL scoate la iveala datele care conduc la ipoteza decesului din cauza unor proceduri medicale si a unui concurs de imprejurari cu totul ciudat. Contextul disparitiei lui Cezar Ivanescu, uriasa personalitate a culturii romane, cere, in opinia noastra, demararea unei anchete penale.
Cu certitudine cazul decesului poetului Cezar Ivanescu este o chestiune mult mai complicata si este departe de a se incheia cu simpla si atotcuprinzatoarea rezolutie de stop cardiac. Filmul acestui deces suspect incepe pe data de 21 aprilie a.c., cand Ivanescu se interneaza la Clinica Palade din Bacau, in fapt „Spital si policlinica cu profil chirurgical pentru adulti si copii”, asa dupa cum ne informeaza antetul respectivei unitati. Motivul internarii, o banala operatie de hemoroizi. Operat fara analize?
In foaia de internare a pacientului, atat in diagnosticul de internare, cat si in cel de externare figureaza aceleasi lucruri, respectiv hemoroizi gradul 4, prolaps hemoroidal, cardiopatie ischemica cronica nedureroasa, bronsita cronica tabagica. Nicaieri nu apare ca s-ar fi facut analize suplimentare, lucru sesizat ulterior si de echipajul SMURD care l-a transferat pe Ivanescu la Spitalul Floreasca. In aceste conditii, poetul este operat sub anestezie generala, pe 22 aprilie. A doua zi, Cezar Ivanescu se simte din ce in ce mai rau, se instituie terapie intensiva, si doctorul Vasile Palade, directorul clinicii, dar si cel care semneaza la rubrica medic curant, decide transferul pacientului la spitalul judetean. De aici, in urma unor interventii la cel mai inalt nivel ale unor prieteni ingrijorati, pe buna dreptate, de situatia alarmanta a poetului, este ridicat de un echipaj SMURD, care il transporta la Spitalul Floreasca. In fisa medicala de „transfer interclinic a pacientului critic”, la diagnosticul prezumtiv este trecut „embolie pulmonara”. De neinteles.
Medicul a mintit
Contactat telefonic de reporterii ZIARUL, doctorul Palade baiguie ceva de neinteles privind analizele de inainte de operatie ale lui Cezar Ivanescu si, intrebat daca era necesara anestezia generala in cazul unei operatii care dureaza, conform spuselor sale, “un sfert de ora”, medicul ne raspunde ca aceasta este “procedura standard”. Intrebat daca la externare pacientul se afla in prolaps hemoroidal si daca sangera, doctorul Palade a negat. Biletul de externare semnat si parafat chiar de doctorul in cauza probeaza contrariul. De ce a mintit medicul bacauan? Certificatul medical constatator al decesului nr. 674 eliberat de INML Bucuresti la data de 26 aprilie a.c. ne lamureste in final asupra cauzei mortii poetului: miocardoscleroza dilatativa. Pentru a ne explica termenii folositi, am contactat o somitate in chirurgie. Asa am aflat ca avem de-a face cu un fel “de hernie a inimii, o parte a tesutului care nu mai este muschi” si ca acest lucru trebuia detectat de cardiologul care ar fi trebuit sa-l consulte inainte de operatia de hemoroizi. Odata detectat acest neajuns, ar fi fost obligatorie efectuarea unei ecografii la inima pentru a stabili gradul de afectare, de-abia dupa aceasta s-ar fi putut stabili forma de anestezie ce ar fi trebuit adoptata.
Neglijenta ucigasa sau dezinteres nesimtit
Specialistul pe care l-am consultat ne-a declarat ca „in acest caz ar fi fost putin probabila adoptarea anesteziei generale”. Mai curand s-ar fi apelat la anestezia de tip rahi, eventual dublata de un hipnotic usor. Asadar, avem de-a face cu neglijenta medicilor care l-au operat pe Ivanescu la Bacau? Sa nu fi fost consultat poetul de un cardiolog? Daca a fost, ce anestezie a recomandat acesta? Din nefericire, baiguielile medicului Vasile Palade si lipsa unei evidente a analizelor facute inainte de interventia chirurgicala (sesizata si de echipajul SMURD) duc spre aceasta sinistra ipoteza! Palade ne-a mai declarat ca: “La acest moment nu cunoastem exact cauza decesului. Asteptam rezultatul necropsiei si al anchetei medicale”.
Ancheta penala
Doctorul Palade va trebui sa raspunda pentru “ciudateniile” cazului pacientului Ivanescu, dar pentru asta ar trebui deschisa o ancheta – nu doar medicala, ci penala. Cand a ajuns in Bucuresti, Ivanescu era inconstient, semnele vitale (ritmul cardiac si respirator) erau foarte slabe si de la inceput medicii Urgentei au afirmat ca sansele sunt minime. Fisa medicala a lui Cezar Ivanescu a sosit in Bucuresti fara buletinul de analize – un lucru extrem de grav, dupa cum a declarat medicul legist de la Urgenta! Din informatiile noastre, abia in seara in care Cezar Ivanescu s-a stins au iesit rezultatele analizelor – dezastruoase – de la spitalul din Bacau. Doctorul Palade l-a operat asadar, fara sa cunoasca, de fapt, fara sa se intereseze de starea lui organica. Tot la Urgenta, in Bucuresti, surse medicale ne-au informat ca in starea in care era Ivanescu, chiar si o anestezie locala ar fi fost riscanta.
Teroarea impusa de Dinescu
Lovitura care l-a adus pe Cezar Ivanescu in starea in care se afla inainte de operatia fatala i-au dat-o Dinescu si complicii sai prin fabricarea unui zvon infam care arunca asupra poetului mizeria unei inventate colaborari cu Securitatea. Dinescu a aruncat cu noroi asupra lui Cezar Ivanescu, deoarece acesta din urma a dezvaluit rolul sau in moartea suspecta a marelui scriitor Marin Preda, aflat in obiectivul Securitatii. Si nu doar al Securitatii din Romania. Pentru tensiunea in care a trait ultimele luni, faptul ca aproape nu se mai hranea, trauma provocata de acea minciuna grozava i-au afectat grav inima. Dumnezeu L-a chemat la El in Saptamana Patimilor.
Miercuri,
2 aprilie 2008
Iași
Draga mea Flory
După atîția ani, îți scriu prima mea scrisoare de dragoste pentru tine, către tine… În casa Flory, într-o noapte, mi s-au umflat din nou picioarele, ca atunci, în 1986, cînd cu Cernobîlul…
Și mîna dreaptă mi-e puțin anchilozată și scriu greu, mi-am propus însă în această noapte să-ți scriu și o să mă străduiesc să-ți scriu…
Vreau să-ți mulțumesc pentru că, atunci, în anii 80, cînd ne-am cunoscut, în casa lui Valeriu Stancu, pe lîngă căldura ta de femeie adevărată, mi-ai dat calea către Prietenul Sfînt cu adevărat al tinereții mele, incomparabilul artist genial, Petru Aruștei și astfel am făcut ceea ce trebuia să fac: să încerc să-i salvez măcar opera…
Am reușit să-i salvez poemele, urmează să încerc să fac același lucru cu tablourile lui… M-ai ajutat ca o soră, apoi, în zilele cumplite cînd a murit bunicul Clarei și s-a spînzurat Alin, frățiorul Clarei care era înalt și atît de frumos și-mi era atît de drag…
Tot ceea ce ai făcut pentru copiii lui Petru Aruștei, pentru Lucia, văduva bolnavă și pentru Mary și pentru mine, în încercarea de a ni-i apropia pe Clara și pe Lucian, va rămîne pururi o adevărată bunătate creștinească cînd vei merge la Judecata lui Dumnezeu…
A doua oară te-ai dovedit providențială în 1993, cînd m-ai numit directorul editurii voastre, ”Gaudeamus”… Dacă n-ar fi fost cu tine sinistrul imbecil pe care nici nu vreau să-l numesc (spre a nu macula această scrisoare), altele ar fi fost urmările conlucrării noastre… Îmi dau seama, azi, ce rol groaznic de nefast joacă în viața noastră acești indivizi diabolici pe care-i tolerăm.
Și acum, pentru a treia oară, intervii providențial și-mi oferi casa ta, refugiu și adăpost, la șoapta Îngerului meu Păzitor, Clara!
Știi că și cartea ”Pentru Marin Preda” am început s-o scriu în casa ta?
Acum îi pregătesc ediția a II-a, o ediție de lux…
Știu că anul acesta e decisiv și dacă Dumnezeu va vrea să fie și ultimul în viață, vreau să știi că îți mulțumesc pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine în această lume, și-n Țara Sfîntă în care te afli îți trimit gîndul meu de dragoste, femeie singură ca nisipul trăind alături de altă femeie singură în lumea lui Dumnezeu…
Pe 14 aprilie voi merge la Tirana, în Albania, pentru lansarea ”primei” mele cărți de poeme într-o limbă străină, limba mamei mele, Xantipa, într-o țară străină, Albania, țara de origine a mamei mele…
Ce semne secrete pentru mine, de viață sau de moarte, voi descoperi în Pămîntul Țării Maicii mele?
Din casa ta scriu către tine și tot pustiul vieții petrecute printre oameni urîți și răi, dispare din sufletul meu și rămîne doar gîndul meu de dragoste: știu că prin voi, femeile îndrăgite de mine și care m-ați îndrăgit, mi-a arătat că mă iubește Dumnezeu…
De acum trebuie să trăiesc mai aproape de duhul, vocea și voia Domnului și să-i întorc darurile prin ascultare. Voi face numai ceea ce Domnul îmi va șopti să fac…
Casa ta mă apără și-mi poartă noroc!
Eu te sărut și vă sărut (pe tine și pe mama mea, Evreica!)
Cezar IVĂNESCU
Casa Flory
multumesc mult, emilia, multumesc mult flory!
Cezar Ivanescu este asemeni ingerilor… Cititi poemele sale, ascultati muzica compusa pe aceste versuri, acultati timbrul unic al acestui artist.
Jeu d’Amour
(Mîndrå-Mårie)
! se reîntoarce çi dragostea mea,
se reîntoarce la tine,
cum vine Sufletul ca Pasårea
çi nu çtiu de unde-mi vine,
se reîntoarce çi dragostea mea,
se reîntoarce la tine,
cum vine sufletul ca Pasårea
çi nu çtiu de unde-mi vine !
! Mîndrå-Mårie çi Sîntå Fecioafloare
de Sîntå Mårie,
cum vine Sufletul ca Pasårea
pe-o floare doar så se Æie,
Mîndrå-Mårie çi Sîntå Fecioafloare
de Sîntå Mårie,
cum vine Sufletul ca Pasårea
pe-o floare doar så se Æie !
! Pasåre care cu-aripa ai scris
viersul ce duce la Domnul,
spune-mi-l, spune-mi-l numai în vis,
spune-mi-l numai în somnul,
Pasåre care cu-aripa ai scris
viersul ce duce la Domnul,
spune-mi-l, spune-mi-l numai în vis,
spune-mi-l numai în somnul !
Doina
(Tatål meu Rusia)
! de cincisprezece ani nu çtiu, nu çtiu nimic de tine, Tatå,
stai tot în casa-n care-am stat copil în vîrsta fermecatå,
stai tot în casa-n care crunt îmi loveai trupul cu centura?
val roç de sînge çi acum tot îmi mai podideçte gura !
! sårutu-Æi mîna, Tatå bun, sårutu-Æi mîna çi-nchinare
ca Domnul-Dumnezeu tu eçti, ca Dumnezeu çi Sfîntul Soare,
cîÆi pumni în inimå-am primit mi-au fost ca floarea la ureche
cå nu e pumn så poatå sta cu pumnul Tatålui pereche !
! sårutu-Æi mîna, Tatå bun, sårutu-Æi mîna çi genunchii,
te-ating cu palma de copil cu-nvineÆitele ei unghii,
mi-s mîinile tot stråvezii, nevinovate, albe prunce,
putea så mi se-opreascå-n loc cu totul inima atunce !
! Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia…
Tu numårai çi-Æi întindeam palmele-nsîngerate Æia…
Te-ai fi oprit de-ai fi våzut cå fiul tåu de-al doilea plînge
Æi-aç linge cizmele çi azi de-ar fi stropite de-acel sînge !
! Tu erai tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia…
Tatål dement cu epoleÆi çi cu centurå ca leçia…
Tu erai Tatål meu çi noi copiii te uram çi Mama,
cå ni l-ai pus tu pe pereÆi pe Stalin çi-ai dat jos icoana !
! Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia…
mai mult pe mine må båteai, spre mine-Æi abåteai urgia…
pînå spre miezul nopÆii mult în casa noastrå luminatå
se auzea cum tu loveçti cu vrednicia ta de Tatå !
! Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia…
ne-ai îngrozit cu groaza ta copiilor copilåria…
m-ai prigonit, m-ai alungat din pårinteasca noastrå caså,
de-aceea azi picioarele mi-s tari ca fierul çi frumoaså !
! Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia…
genunchii azi mi-i plec çi-Æi plîng singuråtatea, nebunia…
må poartå azi picioarele pe Drumul Noilor Imperii,
la Noua Sofie så-ajung pe crucea Albelor Siberii !
! nimic nu poate-a må-ngrozi, sufletul meu nu se mai teme…
de tine doar mi-i dor mereu, nu te-am våzut de-atîta vreme,
dar nu båtrîn, dar nu dement, n-aç vrea så-mi pari acum un altul,
Tu care trupul mi-ai fåcut tare çi neted ca asfaltul !
! poate de-acum, nu mai e mult çi în Siberia ni-i drumul,
la tine doar må mai gîndesc cît Æine çi ne-o Æine-acumul,
fiul vîndut çi schingiuit ce gînd så-Æi mai trimitå Æia?
Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia !
! de cincisprezece ani nu çtiu, nu çtiu nimic de tine, Tatå,
stai tot în casa-n care-am stat copil în vîrsta fermecatå…
stai tot în casa-n care crunt îmi loveai trupul cu centura…
val roç de sînge çi acum tot îmi mai podideçte gura !
! Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia
Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia
Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia
Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia
Tu erai Tatål meu çi noi copiii îÆi spuneam Rusia !
Rosarium
(Stella Maris)
! må rog Æie, Sfîntå Fecioarå,
îmi sînt mie prea grea povarå,
luminat de tine, stråluceo,
poate un an-doi oi mai duce-o,
luminat de tine, luminå,
ca så pot muri fårå vinå,
luminat de tine, luminå,
inima de toÆi mi-i stråinå !
! må rog Æie sfîntå çi sfîntå
trupuçorul mi-l înmormîntå,
cu mînurile-Æi de tåmîie
osicioarele-mi le mîngîie,
luminat de tine, luminå,
ca så pot muri fårå vinå,
luminat de tine, luminå,
inima de toÆi mi-i stråinå !
! numai tu vezi ce nu se vede
numai tu crezi ce nu se crede,
numai tu-mi vezi inima moartå,
trupul care-abia o mai poartå,
luminat de tine, luminå,
ca så pot muri fårå vinå,
luminat de tine, luminå,
inima de toÆi mi-i stråinå !
! luminat de tine stråluceo,
poate un an-doi oi mai duce-o,
dar må rog cu toatå fiinÆa
mîntuie-mi de-acum suferinÆa,
luminat de tine, luminå,
ca så pot muri fårå vinå,
luminat de tine, luminå,
inima de toÆi mi-i stråinå !
! lumineazå-mi încå çi încå
tu în ceruri ranå adîncå,
frumuseÆe sfîntå çi ranå,
tu, Fecioarå fårå prihanå,
luminat de tine, luminå,
ca så pot muri fårå vinå,
luminat de tine, luminå,
inima de toÆi mi-i stråinå !
CÅTRE DISCIPOLI
Cåtre discipoli
(I)
Pentru Mark Szász
! sufletul nostru-i nemuritor,
iubit discipol, fii-mi ajutor,
poartå-mi pe braÆe, pe braÆ så-mi porÆi
sufletul trupului meu dintre morÆi,
înalÆå-mi sufletul meu de tot
cînd trupu-mi sîngerå çi nu mai pot,
înalÆå-mi sufletul meu de tot
cînd trupu-mi sîngerå çi nu mai pot!
! fii, darå, liber cum sufletu-i,
ca tine nimeni pe Lume nu-i,
tu îi porÆi faÆa lui Dumnezåu
çi mult må bucur de chipul tåu,
Domnul ca înger çi îngerå
în tine plînge çi sîngerå,
Domnul ca înger çi îngerå
în tine plînge çi sîngerå!
! dacå eçti singur çi eçti lovit,
dacå Æi-i foame çi umilit
umbli pe drumuri, så çtii mereu
cå-nduri acestea ca Dumnezeu,
lovit cu pietre, rîs çi scuipat,
roagå-te zilnic çi fii curat,
lovit cu pietre, rîs çi scuipat,
roagå-te zilnic çi fii curat!
! plînge-i pe-acei ce te schingiuiesc,
eu pentru tine numai tråiesc,
eu pentru mine nu am folos
decît în tine, Fiu Glorios,
tu-mi eçti grai limpede, grai ocult,
tu decît mine eçti mult mai mult,
tu-mi eçti grai limpede, grai ocult,
tu decît mine eçti mult mai mult!