Tag Archives: DGASPC Bacau

Lumină de sfârșit de vară

Leave a reply

O să vă (mă) întrebați, pesemne, de ce, periodic, scriu despre Asociația Lumina. Pentru că da, postarea asta este din nou despre organizația amintită. Și-am să răspund simplu, simplu, simplu de tot: pentru că știu că la Asociația Lumina lucrurile se petrec atât de frumos și cu atâta sinceritate, de ani!, că devine o nevoie lăuntrică scrisul despre ele…

Lumină, așadar, (și) de sfârșit de vară!

From Muzele sustin!

În luna august 2015, echipa Asociației Lumina din Luncani, Județul Bacău – organizație care se ocupă de oferirea de îngrijiri paliative pentru câteva sute de copii și tineri cărora medicii le-au dat verdictul unor boli limitatoare de viață – a intrat într-o nouă etapă în implementarea curajosului proiect ”Îngrijiri paliative-măsuri integrate pentru incluziune socială”. Etapa ”job shadowing”. Asta înseamnă că grupele de specialiști în domeniul asistenței sociale din toată țara care, în prima etapă a proiectului, au participat la sesiuni de training în îngrijirea paliativă, au revenit în Bacău, pentru a trece de stadiul de teorie, adică pentru a vizita și vedea efectiv ce înseamnă, cum se oferă îngrijirea paliativă și ce efecte poate avea. Vizitele s-au petrecut chiar la Casa ”Lumina”, centru rezidențial care înseamnă ”acasă” pentru 22 de tineri cu dizabilități fizice și psihice severe, precum și la Hospice Casa Albert de la Luncani, acolo unde, numeroși copii și tineri (cu boli incurabile și care primesc îngrijiri paliative la domiciliu) din județ și localități învecinate, beneficiază, pentru câteva ore pe zi de activități recreative menite a le menține echilibrul emoțional în lupta cu boala.

From Muzele sustin!

S-au prezentat, astfel, participanților la sesiunile teoretice de training, desfășurate în cadrul proiectului până în luna august 2015, metode practice de terapie și terapii alternative pentru bolnavii cu boli limitatoare de viață. Printre ele, una dintre cele mai de succes furnizate de Asociația Lumina, în parteneriat cu CSE DECEBAL Bacău, este terapia asistată cu cai.

From Muzele sustin!

”Metodologia de lucru pentru asistenţii sociali a fost trimisă către 23 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din ţară, pentru studiu şi feed-back. În perioada următoare vom începe acţiunie de lobby şi advocacy pentru promovarea metodologiei, acţiuni care cuprind întâlniri cu reprezentanţi ai DGASPC Bacău, Neamţ, Vaslui, ai prefecturilor din Bc, Nt, Vs, ai Consiliului Naţional al Asistenţilor Sociali din România şi ai Asociaţiei Naţionale de Îngrijiri Paliative. DGASPC-urile din toate judeţele ţării au fost informate despre proiect şi peste 650 de persoane şi-au exprimat dorinţa să participe la programul de formare. De asemenea, DGASPC Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi a trimis o invitaţie pentru a ne deplasa noi acolo, având în vedere numărul mare de specialişti dornici să participe la training, anume 50 de persoane. Suntem fericiți de tot ce se întâmplă în cadrul proiectului,
toți ne-au felicitat pt ceea ce facem, unii ne-au mulţumit pentru că facem, iar alţii ne-au spus că şi-au dat seama că pot comunica mult mai bine şi că pot fi mult mai atenţi la cei din jurul lor. Participanţii de la sesiunea de job shadowing ne-au spus că după participarea la training, în luna iunie, sunt mai atenţi la nevoile beneficiarilor lor şi au mai multă răbdare”, a spus Mara Matei, PR Asociația Lumina.

Vă reamintesc, proiectul ”Îngrijiri paliative-măsuri integrate pentru incluziune socială” este derulat de Asociația Lumina în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău în perioada martie 2015 – aprilie 2016, având ca arie de acoperire, practic, județele Bacău, Neamț și Vaslui. În cadrul proiectului, teoretic, 300 de persoane care activează în domeniul serviciilor sociale beneficiază de un program integrat de formare în furnizarea serviciilor de îngrijire paliativă, pregătire pe care, ulterior, o vor materializa în acordarea efectiv de astfel de îngrijiri copiilor și adulților aflați în faze terminale ale unor boli. Practic, numărul înscrierilor la sesiunile de formare a depășit numărul 600 de cereri!

Proiectul are o valoare de 758.890,66 lei, din care 683.017,79 lei finanțare prin Programul RO10-CORAI”, program la rândul lui finanțat de Granturile SEE 2009 – 2014 și administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Nu ezitați să susțineți, să donați!

O poveste

Leave a reply

Editorial 7 noiembrie 2013, Ziarul de Bacau

În urmă cu un an, viața unei familii oarecare din Bacău avea să se schimbe definitiv. În mod miraculos, că tot nu mai crede lumea în miracole, după alt aproape un an de când familia a deschis cu ușoară teamă, dar și încredere deplină, ușa Serviciului de Adopții din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău. Teamă, nu tradusă prin incertitudine, decizia fusese luată, de fapt, cu mulți ani înainte, încă de pe vremea în care soțul și soția erau doar prieteni, adolescenți îndrăgostiți, împărtășind, printre altele atâtea, și visul de a adopta un copil. Teamă, mai curând, pentru drumul pe care urmau să-l aibă, strict procedural, de parcurs până la a-și vedea visul împlinit. Teamă insuflată de cei din jur, de mulți alții care trecuseră deja prin situații similare, teamă insuflată de canalele media prin titluri prevestitoare, parcă, de cele mai cumplite chinuri în acest proces.

În ciuda birocrației, în ciuda unor modificări legislative care, deși anunțau ușurarea drumului n-au fost și nu sunt așa, dar cel mai mult în ciuda faptului că soțul și soția erau bombardați de sfaturi și povețe care mai de care mai “înțelepte”, legate în special de alegerea “culorii” copilului, drumul n-a fost, totuși, atât de anevoios. Iar asta pentru că la capătul lui, soțul și soția știau că îi așteaptă un miracol. Iar miracolul a venit într-o zi de 6 noiembrie 2012, atunci când, la câteva zeci de kilometri de Bacău, a avut loc marea întâlnire tradusă și prin cea mai puternică emoție și senzație de “fluturi în stomac” trăită atunci și de atunci încontinuu, nu în doi, ci în trei.

From Desenele mele

După un an de la descoperirea acestei mari emoții, soțul și soția, acum mama și tata, simt nevoia să dea niște răspunsuri tuturor celor care le-au fost, dar mai ales celor care nu le-au fost alături, precum și tuturor celor care s-au gândit și numai pentru o clipă, o singură dată în devenirea lor, la posibilitatea adopției unui copil:

“Suntem, la fel ca orice alți părinți, cei mai fericiți părinți din lume, firescul făcându-și loc în viața și în casa noastră. Procedural vorbind, a fost greu, epuizant pe alocuri din punct de vedere emoțional. Am urmat însă CU BUCURIE toți pașii legali, călăuziți cu devotament de o echipă de profesioniști de la DGASPC Bacău. Am știut din prima secundă, atunci când primul contact cu viitorul nostru copil a fost doar o fotografie, că el este, că el a fost dintotdeauna. După un an de la începerea procedurii, copilul ne-a fost încredințat în vederea adopției, iar după trei luni instanța a hotărât încuviințarea. De când suntem trei, lumea a devenit nu doar mult mai plină de sens, dar și nedescris de frumoasă. O emoţie continuă e lumea noastră, stoluri, roiuri de fluturi în stomac. Și știm că așa va rămâne, o emoție, cu toate grijile și temerile care, deopotrivă, se intensifică din secunda în care devii părinte, uneori până la blocare mentală în identificarea de soluții. Tot CU BUCURIE însă, trecem, de fiecare dată, peste blocaje. Și am vrea să vă mai mărturisim ceva pentru a fi înțeleși odată pentru totdeauna: în dragoste nu este loc de prejudecăți și de condiții. Dacă totuși ele vă bântuie, de preferat este să vă vindecați înainte de a trece pragul vreunui Serviciu de Adopții. Dacă nu reușiți definitiv, urmați-vă, totuși, visul și treceți acest prag. Copilul vă va vindeca!”.