From Muze peste tot

Prin mulțimea de mesaje private primite pe Facebook de sâmbătă încoace, mesaje prin care mai mult sau mai puțin cunoscuți îmi cereau un sprijin pentru prietenii și cunoscuții sau necunoscuții – dar cărora eu le zic tot prieteni – din Colectiv, s-a strecurat, într-o zi, o invitație de participare în ziua de joi, 5 noiembrie, la un altfel de eveniment: Expoziția aniversară dedicată artiștilor băcăuani de artă naivă, Catinca Popescu și Ioan Măric. Inițial nu i-am dat importanță. Apoi, încet, încet mi-am amintit de el. În nebunia asta în care se caută un strop de echilibru, un astfel de eveniment chiar este un strop de echilibru, mi-am zis.

Și m-am dus. Și am găsit, pe holul Instituției Prefectului – acolo unde sunt expuse tablourile celor doi artiști – o mare de oameni. Nu prea mulți tineri. Oameni politici însă și colegi de breaslă ai aniversaților, da. Am intrat în Sala Mare a Palatului Administrativ, uimită de alegerea celor doi artiști de a-și face aniversarea într-o instituție publică administrativă. Apoi, am început să ascult discursurile celor care au fost invitați pentru asta, moderați de artistul plastic și profesorul Aurel Stanciu: criticii de artă Carmen Mihalache și Iulian Bucur, maestrul Ilie Boca, prefectul de Bacău Dorian Constantin Pocovnicu, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău Ionel Floroiu și senatorul liberal Dragoș Luchian.

From Muze peste tot

I-am ascultat pe rând, pe toți și am zâmbit și i-am apreciat cu adevărat pe cei doi artiști împreună cu criticii de artă. Mai acut ca în alte dăți i-am ascultat însă pe reprezenanții clasei politice. Nu m-a lăsat contextul în care ne aflăm să nu-i ascult și să nu-i privesc altfel decât până acum. Discursurile au fost de bun-simț. Și pentru prima dată mi-am propus să urmăresc, pe viitor, dacă promisiunile pe care cei trei le-au făcut se vor respecta. Promisiunea Prefectului Dorian Constantin Pocovnicu de a-și deschide instituția, de acum înainte, nu doar celor doi artiști, ci tuturor celor care artistic vor vrea să se exprime într-o instituție publică administrativă, promisiunea domnului Ionel Floroiu de a deschide ușa Consiliului Județean pentru cei doi artiști, dar nu numai și promisiunea senatorului Dragoș Luchian de a deschide ușa Senatului României pentru organizarea, promovarea și mediatizarea valorilor culturale băcăuane, plecând, desigur de la organizarea unei expoziții semnate de Ioan Măric și Catinca Popescu.

From Muze peste tot

Am observat, în discursul celor doi oameni politici – Dragoș Luchian și Dorian Constantin Pocovnicu – nedezicerea de ceea ce se întâmplă în aceste zile în România. Și o oarecare asumare. Și o asumare cumva, a faptului că înainte de a fi oameni politici trebuie să fim oameni.

”Pentru prima oară, văd un astfel de eveniment (cultural, n.r), altfel”, a spus Dragoș Luchian, acesta continuându-și scurtul discurs prin sinceritatea recunoașterii că, de fapt, nu trebuie să fim toți critici de artă pentru a ne putea bucura de un tablou, pentru a participa la o expoziție. Și că, în acest context (al tragediei din Colectiv și a manifestațiilor din ultimele zile din întreaga țară), trebuie să nu uităm că astfel de evenimente aduc puțină lumină, bucurie și curaj de a merge mai departe. Și că ar trebui, cu adevărat ca artiștii noștri să fie promovați și apreciați, prin participarea în număr cât mai mare la astfel de evenimente.

Mi-ar plăcea ca în următoarele zile, holul Palatului Administrativ să fie vizitat de cât mai mulți tineri. Să se oprească în fața fiecărui tablou în parte și să citească printre culori ceea ce, cum bine au zis criticii de artă, transmite arta naivă: esența umanului. Dacă un tânăr în scaun cu rotile, fără a fi vreo rampă de acces, a reușit să urce să vadă expoziția, sigur vom reuși și noi. 🙂

La mulți ani, Bădiță Ioan Măric, la mulți ani, doamnă Catinca Popescu, eu, personal, vă mulțumesc!