Tag Archives: fascinatie

poecânt(ec)ul

poecânt(ec)ul, gen literarşimuzical de sine stătător, în, dinspre şi pentru sine
pentru tine

poecânt(ec)ul cucerește de la prima ascultare
că se ascultă
nu se citește
având ca efect imediat pentru ascultător
intrarea acestuia în starea de fascinație

From Vama Veche, 1 mai 2014

poecânt(ec)ul e creat nu pentru a fi descoperit
ci pentru a te descoperi pe tine însuți

cu nebănuite, dar puternice semnificații
efecte vizuale și sonore
poecânt(ec)ul devine
necesitatea
stricto sensu
– a ta –
de ”a fi”

revelație
recunoștință
autor

și nu, nu e plină lumea
de muzicieni
sau de poeți
.

Ca dupa atunci cand intr-o ora jumate universul devine atat de mic ca-l poti inghiti

Am să înghit și astăzi universul, să-l recreez apoi în mine, cu sensuri noi să-l nasc și-n el, așa cu sensuri noi, să vin și eu pe lume.

Să mă intrebi, să nu-ți răspund: nu cumva de fascinație depindem? Și dacă nu putem fi perfecți, pentru că n-am mai fi, așa, perfecți, de dorit, nu mai bine tindem să ne întindem spre fascinație?

Și:
cum ar fi dacă-ntr-o zi ai întâlni pe cineva să-ți zică din senin așa: n-ai vrea să fii tu muza mea?, iar eu să spun: ba, cum să nu?, iar tu să zici: sigur că da!

Și:
să termin ce n-am început, e o iluzie ideea asta a maturizării.

From Diverse

(Giovanni Zazzera in “If I had“, rezidenta E-Motional: rethinking dance, Centrul de Cultura “George Apostu” Bacau, 2014 )

Fascinatie la prima iarnă

Ia te uită, ce minune!
Ce s-o fi-ntâmplat azi noapte?
Copăceii-s numai spume,
Cerul cerne praf de lapte,
De nu poți privi la nori,
Iar pe geam, ca-ntr-o poveste,
Au crescut si niște flori
Dar verdeață nici că este!

From Desenele mele

Oamenii sunt alb – ciudați
Iar în loc de mâini au mături
Numai că… stau nemișcați,
Înveliți la brâu cu pături!
Ce-o fi asta, ce se-ntâmplă
N-am văzut nicicând așa!
Frămînta deget la tâmplă,
Un copil, la prima… nea!

La un pahar de rouă, Bacău, 2012