Uneori, când nu mai au stomac,

fluturii se-ascund în picurii de nori,

din lacrimi fac hamac,

iar alteori, se știe,

când nu au bucurie,

fluturii se-ascund

în puf de păpădie.

Așa-și pun fluturii, când dorul li-i prea mare

sau când iubirea-i doare,

Zborul la-ncercare…