10 thoughts on “Extemporal cu… semne de carte”

  1. in mod normal, as fi zis ca i-ar avea albastri sau verzi, dar uitandu-ma la “sorii” desenati de tine, cred ca galbeni… e din ce in ce mai frumos pe la tine pe-aici! 🙂

  2. Culoarea sufletului tau River, calzi, sinceri, iubitori si plini de viata. Eu tot sper ca minunatiile publicate aici intr-o buna zi, Mihnea sa le citeasca!

  3. Pai, cum sa nu fie roz? Poezia e oleaca de pasiune – rosu si oleaca de incocenta – alb. Cand le combini iti iese roz. Mai apins sau mai palid, dupa cum e sufletul celui care citeste. Si am zis de inocenta pentru ca in ziua de azi, doar cei care mai au o farama de inocenta in sufletele lor mai scriu si mai citesc poezii. Restul is prea pervertiti pentru a da atentie rimelor.

  4. Pai eu zic ca ar putea avea orice culoare sau toate culorile odata, depinde de ceea ce exprima ea. Dar pentru mine, ar avea ochii verzi :), nu doar pentru ca-mi place mie cel mai mult culoarea asta, ci pentru ca ea imi da o stare de bine, e o culoare pe care o asociez cu primavara si vara, cand totul e viu, infrunzit si inflorit, cand soarele straluceste pe cerul senin si toata natura freamata. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *