river's atelier

”free fall, flow river, flow…”

Archive for the ‘muzica mea’ Category

From Bucati de iarna 2014

Într-o noapte, mai precis azi noapte, am visat o carte într-o singură filă.
Dumnezeu este (de)finitul unității de măsură a Infinitului, scria.
Nu-mi amintesc, însă, autorul,
e un tratat pe care nu mi-l pot (ad)judeca.

Pe luna

Jan-14-2015 By river

A nu subestima înclinația unui muz sau a unei muze spre un comportament extravagant este, fără doar și poate, o regulă. De cele mai multe ori muzii și muzele își însușesc mici extravaganțe tocmai pentru a ne aminti nouă, celor obișnuiți, că nu e nimic neobișnuit în, de exemplu, a visa cu ochii deschiși spre o călătorie pe lună.

Când eram în anul I-II de facultate, împreună cu soțul meu de acum, prieten pe atunci, tolăniți în patul stricat al vreunei camere de cămin studențesc, cu muzica de la nu știu ce post TV (alb-negru) de muzică pe fundal, puneam țara la cale. Așa cum știu să o pună tinerii de 20-21 de ani. Așa s-a întâmplat să auzim prima dată de Firma. Wooow, am zis amândoi! Asta e tare! Și dădeam televizorul mai tare. La maxim.

După ani, tolănită în fotoliul sufrageriei noastre, alături de prietenul meu de atunci, soțul meu de acum, citind amândoi ”țara la cale” pusă de ceilalți pe rețele de socializare, exclam: Wooow, ce tare! Firma a revenit! Și are concert! Și e pe 16 octombrie, taman când mă nimeresc eu în București!

From Evadarile noastre muzicale

Așa am ajuns la concertul de Descântece cu Firma din Silver Church, de pe 16 octombrie 2014. Nu cu soțul meu, delegația era a mea, dar cu o prietenă din copilărie. Și a fost mișto! Mișto tare de tot, atât de mișto că am rămas amândouă, eu și prietena mea, cu mici obsesii muzicale după. Și, culmea, nu mai avem de muuuuulți ani, 20. Și e bine că am rămas cu mici obsesii.

Ce vreau să spun – DIN NOU – este că dincolo de cuvinte, recenzii, povestiri, este muzica live. Este concertul. Evenimentul. Proiecția. Și numai prin prezența ta acolo, vei putea simți și înțelege că DESPRE TINE este vorba în toate aceste evadări în afara timpului tău. De care fals ne plângem că nu-l avem.

Atât mai spun: pentru tot ce a fost, ce este și TOT CE VA FI, la cei (ai mei) 35 de ani, Firma, îți mulțumesc! 🙂

P.S. În deschidere au cântat niște băieți la fel de mișto, Harlequin Jack! Jos pălăria, sunt pe lista mea de ”de aprofundat”.

Ce bine! :)

Mar-19-2014 By river

Cred ca am sa fac o categorie aparte, pe blog, “De nedescris”. Acolo sa trec doar data si locul in care ceva ce mi-a taiat rasuflarea s-a petrecut, iar pentru ca mi-a taiat rasuflarea n-am fost capabila sa scriu despre.

Una dintre postari ar fi, cu siguranta,
NICU ALIFANTIS, concert 40 de ani de activitate, Bacau, 14 martie 2014, ora 19.00, Casa de Cultura “Vasile Alecsandri”. De nedescris.

Ce bine ca esti, si-a inceput spovedania prin cantec, de doua ore, artistul. Spovedanie, da, asa am inteles eu sa ascult cantecele sale, ca pe o spovedanie. Nu una a pacatelor insa, eventual, pe alocuri, a unor regrete fata de cuvinte nerostite la timpul lor, rostuite insa, prin cantec acum, dupa 40 de ani de activitate. Un concert marturisire-manifest a iubirii fata de cantec si fata de oameni in toate culorile lor (Mozaic). Cantece vechi, acorduri noi, Alifantis ne-a plouat in luna lui marte, ne-a acoperit inimile cu ceva, ne-a nins in luna lui decembre, ne-a calatorit in ani printre generatii si natii. Nicu Alifantis, dupa 40 de ani de cantec, ni s-a spovedit, ne-a si binecuvantat.

“Tu-ti dai seama ca eram in facultate cand ne-am cumparat casetele audio cu Nicu Alifantis 25?” – imi sopteste sotul. Ne strangem de mana. Ce bine ca esti!

De Sf. Valentin

Feb-14-2014 By river

Bata-va dragostea sa va bata, oameni dragi din lumea mare, sa va iubiti si sa va-ntregiti, neajunsul sa se ajunga, neimplinitul sa se implineasca, neiubitul sa iubeasca, preamultiubirea sa devina cumpatare, gandul trist sa dea-n visare, iar noi toti cu pofta buna sa ramanem impreuna, sa sorbim dintr-o cafea cum ne-o cere inima!

Neata buna!

Concert

Jul-18-2013 By river

Mi-e greu sa descriu in cateva cuvinte ce ma motiveaza sa fiu uneori voluntar pentru vreo actiune. E scopul, desigur, siguranta, pe undeva, a unei finalitati fericite a actului meu. Pentru a doua oara, am ales sa fiu voluntar si pentru Asociatia Lumina Bacau, organizatie care are grija, mare, mare grija de psihicul si fizicul unor copii si tineri pana in 22 de ani, care au fost diagnosticati cu boli limitatoare de viata, dar si de psihicul familiilor acestora.

From Evadarile noastre muzicale

In aceasta seara, pentru a doua oara, imi revine rolul si marea onoare de a fi voluntar al Asociatiei. In aceasta seara, de la ora 19.00, la Sala Ateneu a Filarmonicii “Mihail Jora” Bacau, va voi spune o poveste despre oameni extraordinari, copii, psihologi, artisti. Dupa ce va voi spune povestea, artistii, pardon ARTISTII ne vor canta. Blues. Vali Racila, Raul Kusak si Eugen Amarandei. Iar banii obtinuti de la voi, publicul, vor ajunge, prin gestionarea lor de catre Asociatia Lumina, la acei copii si tineri de mai sus.

Vali SirBlues Racila – Candy Man

Buna dimineata, oameni dragi din lumea mare, pofta buna la cafea si pofta de faurit minuni, sorbind impreuna din ea! Pentru ca, sa va mai spun ceva, prea putinul nostru chiar poate face minuni! 🙂

Gandul bun

Jan-28-2013 By river

Cafeaua de dimineaţă, cu toată rutina în care aparent te scaldă, e precum gândul bun: te ia prin învăluire adică, te cuprinde şi pune stăpânire pe simţurile tale fără să ai timp să conştientizezi, aproape, asta.

From Desenele mele

Pur şi simplu, te surprinzi cu un zâmbet atârnat de colţul buzelor, oricât de multe griji, de fapt, ai tu şi indiferent de amploarea coşmarului sau de inexplicabila imaginaţie pe care trebuie c-o ai de ai fost în stare să visezi ce tocmai ai visat peste vreo noapte…

Apoi, vine următoarea înghiţitură de cafea, zâmbetul se lărgeşte şi el, iar gândul bun, dupa ce îşi va fi făcut loc în mintea ta, se pune confortabil pe prelucrat idei.

The Doors – Wishful Sinful

BUNA DIMINEAŢA, cafegii dragi din lumea mare şi încăpătoare, poftă bună la cafea şi poftă de găsit în ceşcute gânduri bune sorbind împreuna din ea! 🙂

Repertoriu

Jan-25-2013 By river

Am pățit în dimineața asta, ca în desenele animate. M-am trezit fredonând “Vulpe tu mi-ai furat gâsca“, mai mult, am cântat în gând chiar și toată strofa a doua pe care niciodată n-am ținut-o minte sau, ma rog, așa am avut impresia, astfel că de fiecare dată, a doua strofa era una inventată.

From Desenele mele

Când am catadicsit să cobor însă din caldele-mi, pufoase așternuturi pentru a veni în bucătărie să-mi prepar mult așteptata cafeluță, ritual care începe cu banala deschidere a ferestrei pentru a da binețe celor negrăitoare de pe-afară, mi-am schimbat brusc repertoriul, trântind cu o mișcare bruscă și un “Haaa!” convingător, fereastra la loc!

Ca să fie totul “ca la carte”, pardon, ca în desene animate, aventura mea de câteva secunde cu fereastra s-a încheiat și cu un strat consistent de zăpada căzut de pe pervaz, pe tălpile mele goale. Iarna asta chiar își face de cap!

Omul cu Sobolani – Cineva sa ne aduca vara inapoi

Hai, BUNA DIMINEAȚA, oameni buni de pe meleaguri de gândit și negândit, pofta buna la cafea și inimi calde, trece ea și iarna! 🙂

Tihna

Jan-19-2013 By river

Sambata, 19 ianuarie

Tihna, asta imi cotrobaie prin minte acum in timp ce cafeaua fierbinte imi dezmorteste simturile.

Si ma intreb: ce gust ar mai avea cafeaua daca nu ti-ar fi rutina, daca n-ai sorbi-o incet, cu inghituri mici si narile dilatate de aroma ei, la locul tau preferat care este, poate, masa din bucatarie, ascultand o melodie in surdina, inainte insa de toate acestea, daca n-ai fi strabatut pas-pas camerele, fiind foarte atent si la scartaitul de usi, pentru a-ti aluneca privirea si, involuntar, zambetul peste somnul dulce al celorlalti din casa…

From Desenele mele

Ssssssssst, e sambata, azi mai lenevim putin! 😉

Janis Joplin – To Love Somebody

BUNA DIMINEATA, oameni dragi de pretutindeni, pofta buna la cafea si o zi tihnita de-ti putea avea! 🙂

Carte de colorat

Jan-18-2013 By river

Vineri, 18 ianuarie

E faină, dar pe undeva bizară senzația asta de “nu știu ce zi este”, senzație dată, desigur, de petrecerea unei anumite perioade de timp în concediu.

E vineri, să spunem, e încă atât de iarnă, dar ce colorat mi se pare totul și nici nu mai este atât de frig parcă, iar ceața, dacă este, rețeta o știm deja, o facem spumă de lapte pentru cafea.

From Desenele mele

Pentru toate acestea trebuie să fie negreșit un motiv, ceva anume sau cineva anume care, de ai fost repetent la materia asta, tot reușește, fără catalog, pedepse și note proaste, să te facă să devii cel mai conștiincios elev la a vedea lumea în culori!

John Fred & His Playboys-Judy In Disguise

BUNA DIMINEATA, oameni buni, poftă bună la cafea și spor la nuanțat, o carte de colorat este lumea! 🙂