La bunica dragă-n curte,
Chiar pe lângă foișor,
Prinse-n ierburile scurte,
Gâzele munceau cu spor…

”Cum de au atâta vlagă
-Imediat ce s-au trezit-
Să deretice-n livadă?
Sunt total nedumerit!”-
Ridică din umeri Victor,
De la frați și verișoare
Așteptând nerăbdător,
Un răspuns la provocare.

Auzindu-i pe copii,
Imediat, un fluturaș
Se găsi a-i lămuri,
Dând din aripi cam poznaș:

”Dar nu e nici un secret,
Nu e nici o grozăvie!
Ia, mai bine aici, încet
Aplecați-vă spre mine,
Că vă-nvăț eu, binișor,
Precum noi și voi s-aveți
Dis-de-dimineță, spor!
Hai, fetițe, hai, băieți!”

”Imediat ce v-ați trezit,
Dințișorii i-ați spălat,
Fețele le-ați răcorit,
Vă și puneți pe mișcat!
Puțin sport și veselie
Asta-i tot! Și-apoi, cu zor,
Toată ziua o să fie!”-
Chicotea fluture-n zbor!

”Un`, doi, sus, hai Victoraș,
Facem pasul de uriaș!
Trei și patru, Tudorică,
Învățăm pas de furnică!
Mara, Ana și Maria,
Ia, lăsați comicăria
Și-ntreceți-vă în tumbe
Ici, în iarbă, este unde!”

Așa-i învăța făptura
Iar copiii, veseli tare,
Săreau, se dădeau de-a dura
Și cîntau în gura mare:
”Cu un zâmbet larg, pe față
Și puțină înviorare
Se pornește-n dimineață!
Hai cu toții la mișcareeee,
Haidem toți la înviorareee!”