Nu știu să fac recenzii de carte. Poate și pentru că nici recenzia nu are un singur sens, dar dacă ar avea, ce-ar spune despre tine, cititor, și despre tine, autor, starea pe care, lectura cărții, celui dintâi o provoacă?

Mi s-a întâmplat (chiar în aceste zile), lecturând, ca o aceeași carte, de atâta emoție, prin scuturări de plâns până la starea de vomă  să mă poarte…

Și cum nici cronica nu are un singur sens, nici cronici de concerte nu știu să fac. Așa că ascult și râd și plâng și-n emoții până la starea de vomă uneori mă transform uniform.