| From Diverse |
m-au convins
– trecând prin inimă
și de acolo direct în burtă –
stoluri de fluturi
să le iau gândurilor rulotă.
am gânduri nomade
ducă-se (de)la tine!
| From Diverse |
m-au convins
– trecând prin inimă
și de acolo direct în burtă –
stoluri de fluturi
să le iau gândurilor rulotă.
am gânduri nomade
ducă-se (de)la tine!
![]() |
| From Diverse |
în ru(t)ina vreunei dimineți în care nu mai ai clară conșiința propriei ființări
având foarte clar, totuși, în minte conștiința a ceea ce nu ești
adică
o algă
ironia sorții face ca peste tot
în jurul tau,
în acea dimineață
să dai peste ape și țărmuri
Iar când cânt acest refren, o fac pentru că el are de-a face cu piticul meu (ăla, da!). De fapt, cu acest refren m-a ”trezit” piticul meu în dimineața asta, iar când zic ”trezit”, o zic ironic, desigur, pentru că trezirea a venit după doar două ore precedate da, de o nebunie de insomnie. Iar. Și deși n-ar trebui să dau din casă, am să vă spun că în tot timpul acela în care piticul ar fi trebuit să mă lase să dorm, ei, bine, el nici măcar n-a făcut altceva decît, de pe marginea minții mele, cu coatele sprijinite pe ea ca pe un pervaz, să se zgâiască la cer, poate, poate o să ningă…
Propellerheads feat: Miss Shirley Bassey – History Repeating.
Piticul meu (ăla, paznic la granița dintre visul de noapte și realitate) s-a întors. Fost-a plecat aiurea o vreme, știți, fără voie, probabil dintr-o nevoie, nu știu unde, nu știu cu cine și, la o adică, nici nu mă interesează, important e că s-a întors. Partea haioasă (asta așa, pentru că știu eu să fac haz de necaz) e că s-a întors atât de aiurit încât, din prima reîntoarcere (de pe o parte pe alta) a mea la siguranța gândului că pot să dorm liniștită, zbang!, mi-a trântit-o cu o porție zdravănă de insomnie. Plus, la mic dejun, o porție de vise prăjite pe blat de rațiune, specialitatea nu știu cărei minți, zice el, rețetă proaspăt învățată de pe unde va fi fost călătorit…
![]() |
| From Diverse |
Si mai cred ca daca oamenii s-ar lasa sa se simta
-vor fi fost din pruncie invatati sa creasca in simtire-
nu doar ca n-ar mai cadea in extreme,
dar ar avea bine definita si notiunea de
timp launtric.
| From Diverse |
Și din bătăi de aripi de fluturi m-am tras
nu doar din cântec
N-ai mațe în trup,
ai fluturi
mama și tata
în concepție
mi-au zis
pedinlăuntrul de nu-l despic
din zbor de fluturi mă ridic.
| From Diverse |
Din cântec mă trag și mi se trag toate
trăirea, simțirea, suflarea, prietenia, schimbarea, stagnarea, furia, incertitudinea și realitatea, conștiinta și conștiența, iubirea
sunt, toate, note muzicale, iar trupul meu interior și exterior e o gamă.
Iar dacă luni/luna din cântec m-am tras,
marți, din cântec mă cresc și zău, nu știu, nu știu unde să mă opresc.
Luni am fost gamă, marți sunt do,
de o vrea cineva sa mă scrie un cânt, să știe de (ne)unde să mă înceapă.
Și miercurea din cântec, prin cântec iubesc, că din cântec marți am crescut, iar luni m-am tras și din cântec mi se trag toate. Cântecul e un brâu, sunt nota re.
Și-s mi, și fa, și sol și tra la la
în zi de joi,
Iar dacă-i vineri, din cântec, dans mă fac,
pentru că si,
din cântec mă trag și mi se trag toate.
Pentru sfârșit de săptămână,
cineva prin cântec
mă
mână
amână
Ține-mă de mână!
Poate că uneori, pentru unii, depinde de ”uneori” și ”unii”, conștiința/conștiența eu-lui e văzută drept resemnare.
Nu e, însă, așa. Resemnarea nu are de-a face nimic cu ajungerea la acea liniște interioară numită conștiința/conștiența eu-lui.
Și mi-s liniștită, și mi-s fericită că am înțeles că nimeni din afara mea nu mă conduce. Sunt propriul meu conducător, mă aleg, mă votez și mă asum. Și pentru că în mine e democrație, respect dreptul fiecăruia din afara mea la calea de acces spre conștiința/conștiența sinelui. N-am să-mi urăsc, așadar, niciodată exteriorul pentru că la interior el se asumă altfel decât mine…
Ca după cum
cele zece minute în care te-ai abandonat în vise cu ochii închiși s-au dovedit a fi trei ore jumătate, iar universul s-a fost străbătut în tot atâta timp.
Ocazie cu care am aflat ca intinderea universului e variabila in functie de cum traiesti, cu ochii inchisi sau cu ochii deschisi.
La mine-n șosetărie
s-a votat democrație
toți ciorapii sunt în streche
vor designer… nepereche
și-mi explică-n gura mare
cum să intre pe picioare:
”De vrei să nu-ți fie dor
pui pe stâng, unicolor
iar de vrei să nu mai plângi
dreptul îl încalți în dungi!
Vrei să faci o nefăcută?
Una lungă, una scurtă!
Iar când chefu-i de nimic,
o șosetă și-un cipic!
Pentru zilele cu nori,
șosețelele cu flori!
Dar nicicum să îndrăznești
să ne mai împăturești,
chiar suntem sofisticate,
vrem să stăm amestecate!”
Poți să le mai spui ceva?
Nici poveste! Și-uite așa
m-am ales eu cu șosete
unice, fără pereche…