M-am trezit zâmbindo-recitând în dimineaţa asta. Da, da, nici măcar alarma ceasului nu m-a îmbufnat cum mi se mai întâmplă uneori, m-am trezit zâmbind şi, culmea, fără vreun cântecel anume în cap, cum mi se mai întâmplă uneori. M-am trezit de data aceasta recitându-l pe… Zdreanţă!

From Desenele mele

Cum care Zdreanţă? Cel “cu ochii de faianţă, e un câine zdrenţuros de flocos, dar e frumos“!! 🙂 Iar asta în condiţiile în care chiar n-am mai recitit poezia asta dragă de mulţi, mulţi ani! Cum vă spuneam aşadar, m-am trezit zâmbindo-recitând. Şi mi s-a făcut şi foame şi am zis că dacă tot pregătesc ditamai butoiul de cafea, să vă întâmpin în zorii acestei zile şi cu o “omletă din oua de broasca testoasa” şi, împreună, sa stăm la niscaiva depănări de amintiri din copilărie… Ce ziceţi, vă băgaţi? 🙂

Angela Similea – Omleta din oua de broasca testoasa

BUNA DIMINEATA, oameni mari şi mici din lumea mare, lungă, lată şi încăpătoare, poftă bună la cafea şi poftă de schiţat în fiecare zi cel puţin un zâmbet, sorbind împreună din ea 🙂