Zânuţe mii, de-i ziua bună,
te cuprind, seara, de mână
şi te poartă, nevăzut,
de la joacă, în pătuc.
From Desenele mele |
Ţi se-aşează pe năsuc
şi te pupă pe guriţă,
pe bărbiţă şi fruntiţă,
te mângâie pe-obrăjori,
suflă peste ochisori,
iar apoi, prin urechiuşă,
îşi deschid tainică uşă
spre aici, în căpuşor,
visul bun să ţi-l croiască.
Noapte bună, somn uşor!
Mădălina ROTARU, “Creioane colorate”