O altă ciudățenie – extravaganță, mă rog – a muzelor și muzilor este cafeaua rece pe vreme de iarnă și ger, precum și îmbrăcatul pe dos. N-am apucat să mă dezmeticesc bine în această dimineață, așa că muzele și muzii s-au decis să-mi tragă ele hanoracul. Evident, cu spatele în față sau invers, cum vreți voi. Eu am pufăit, ei și ele s-au amuzat teribil, apoi cu o cafea rece m-au ademenit.
De fapt, de fapt, muzele și muzii nu fac, prin aceste extravaganțe, decât să-și arate intoleranța față de orice fel de război…

From Desenele mele

Pe 7 ianuarie 2015, In Paris, Franta, mai multi jurnalisti si un politist au murit in urma unui atac armat asupra sediului publicatiei satirice Charlie Hebdo.

Și pentru că extravaganța este cuvântul cheie al acestor zile, legat, desigur, de comportamentul muzelor și muzilor, tot despre o extravaganță o să vă povestesc și acum: nimic nu este mai amuzant pentru un muz sau o muză, pe timp de iarnă geroasă, decât (și) bătaia vântului. Mai ales al celui de noapte când, vedeți voi, muzele și muzii dau petrecere, în mințile nedormiților, dansând pe cele mai intense ritmuri de emoție și gând.

De gând purtat de vânt…

From Desenele mele

E ger, iar muzele și muzii sunt în tălpile goale, că muzele și muzii adoră extravaganța. Cînd nu te aștepți mai cu seamă, vin și te surprind cu vreo nebunie, cum ar fi aceea înfăptuită în vreo dimineață de ianuarie, Bobotează și ger. Extravaganța tălpilor goale. La mine pe fereastră sunt crestate în gheață urme de pălmuțe și tălpici semn că muzele și muzii au trecut pe-aici.

From Desenele mele

From Diverse

Florin zice:
suntem Univers de spumă.
E teoria lui și-atât,
Internetul nici nu-i dă dreptate
dar nici nu-l contrazice.

Eu spun că suntem spumă,
iar singura constantă e iubirea.

Călin zice că nu.
și ne arată
vehement
spre cuibul de cuci.

Alina mă ceartă că-s prea mult în mine,
că… să mai ies
că-mi face bine,

iar tu taci.

Tu știi că nu-i așa,
tu știi
că sunt și-n tine
și-s spumă
-de bere –
și spuma-i Iubire.

From Diverse

în ru(t)ina vreunei dimineți în care nu mai ai clară conșiința propriei ființări
având foarte clar, totuși, în minte conștiința a ceea ce nu ești

adică
o algă

ironia sorții face ca peste tot
în jurul tau,
în acea dimineață

să dai peste ape și țărmuri

From Diverse

Din cântec mă trag și mi se trag toate
trăirea, simțirea, suflarea, prietenia, schimbarea, stagnarea, furia, incertitudinea și realitatea, conștiinta și conștiența, iubirea
sunt, toate, note muzicale, iar trupul meu interior și exterior e o gamă.

Iar dacă luni/luna din cântec m-am tras,
marți, din cântec mă cresc și zău, nu știu, nu știu unde să mă opresc.

Luni am fost gamă, marți sunt do,
de o vrea cineva sa mă scrie un cânt, să știe de (ne)unde să mă înceapă.

Și miercurea din cântec, prin cântec iubesc, că din cântec marți am crescut, iar luni m-am tras și din cântec mi se trag toate. Cântecul e un brâu, sunt nota re.

Și-s mi, și fa, și sol și tra la la
în zi de joi,

Iar dacă-i vineri, din cântec, dans mă fac,
pentru că si,

din cântec mă trag și mi se trag toate.

Pentru sfârșit de săptămână,
cineva prin cântec
mă
mână
amână

Ține-mă de mână!

Ca după cum

cele zece minute în care te-ai abandonat în vise cu ochii închiși s-au dovedit a fi trei ore jumătate, iar universul s-a fost străbătut în tot atâta timp.

Ocazie cu care am aflat ca intinderea universului e variabila in functie de cum traiesti, cu ochii inchisi sau cu ochii deschisi.

suntem aici
mereu acum
purtându-ne definirile pe culoare
sărind din culoare în culoare
de toamnă
și ploaie și ceață
din senin
din dimineață
în dimineață

la mijloc e inima
culoarele-n culori sunt stări

suntem căutări