Category Archives: 365 respectiv 366 pentru anii bisecti, de semnificatii pentru “cafeaua de dimineata”

La cafea cu poetii

From Omul si albina sa, Bacau, ArtistNe(s)t 2013

Si-mi plac diminetile pentru ca diminetile, mai mult ca in oricare alte ore ale zilei, imi beau cafeaua cu poetii (mei), le spun vrute, tainuite, sadite in mine de ani -poate chiar din primul an al vreunei copilarii -, parguite si e fain sentimentul asta de spovedanie, de siguranta pe undeva ca poetii te asculta. Pai cum sa te scrie altfel, daca nu te asculta? Si treci la urmatorul vers.

Replica

Bacau, 11 aprilie 2014

James, Sometimes

Şi vă întreb aşa:
dacă la exterior seninul este replica înnoratului,
la interior care-i replica furtunii?

Uneori ea este ….FILL IN THE BLANKS….
alteori ea este…. FEEL….
ea niciodată nu poate…. A FI….

Astăzi ne jucăm de-a v-aţi furtuna

From Neverending Praga, aprilie 2011

De parca

Bacau, 3 aprilie 2014

De parca n-as avea nimic de zis, atat de lipsita de vorbe sunt in dimineata asta.
Am fost tentata sa marturisesc ca, privind fructiera in asteptarea vorbelor, m-am surprins simtindu-ma o portocala, cu ganduri de portocala si temeri de portocala, daca o fi avand portocalele temeri. Mi s-a intamplat insa, acum cativa ani, abia intrasem in campul muncii, sa devin alga. Am marturisit asta, iar lumea m-a privit ciudat.
Aleg, asadar, sa tac in dimineata asta, sa nu-mi marturisesc simtirile de portocala, sa tac de parca n-as avea nimic de zis…

Cerneala

Bacau 1 aprilie 2014

Imi amintesc de mirosul cernelii, de palmele mele si ale colegilor intruna patate, de ofurile date de cate un strop de cerneala picurat pe foaia alba de caiet, de scrisul meu urat si notele de opt si noua la caligrafie…
Chiar, acum, scolareii mai sunt nevoiti sa scrie cu stilouri? Pentru mine, zau, stilourile si caligrafia au fost un chin, un chin ca eu sa ajung, in cele din urma, sa scriu cu degetele, taca-paca.

Mai bine…

Bacau, 27 martie

Ni se intampla tuturor nopti de insomnii din motive diverse, la fel cum ni se intampla nori si ni se intampla furtuni. Ma gandesc ca toate au, insa, rostul lor, asa ca nu ma plang, mai bine scriu, citesc sau ascult ceva frumos – dupa sfatul lui Goethe pe care, in liceu, mi-l scrijelisem pe pupitru alaturi de alte dragi vorbe de duh – si uite asa imi acopar insomniile, norii si furtunile.

From Diverse

Cu un zambet, ca finalitatea lucrurilor si starilor bune este, intotdeauna, un zambet. Cel putin.

De iubire

Bacau, 24 martie

Ma gandesc, cand zic ca, la urma urmei, totul are de-a face cu iubirea, si la razboaie. Cum ca ar fi purtate de cei de au ajuns sa fie mari hraniti de mici cu lipsa de iubire. De iubire in toate formele ei, ca intelesurile ei nu sunt mai multe, intelesul e doar unul.

Frumos rasaritul meu, amara si rece cafeaua.

From Neverending Praga, aprilie 2011

Asa

Nu stiu cum sunt azi, e ziua cu “nu-mi pasa” sau a “cui ii pasa?” cand e vineri, atat de frumos afara si inlauntru- chiar asa, cum ar putea fi frumos afara si urat inauntru sau invers?, eu nu cred asa ceva, eu cred ca launtricul face vremea de afara, buna ori rea- si e atat de aromata cafeaua, fie ea si rece si vor fi atat de frumoase si serile ce vor urma?

From Diverse

Chiar asa sunt azi, adica nu stiu cum, dar cui ii pasa?

Semnal M – Tanara dimineata

BUNA DIMINEATA, prieteni din lumea mare, pofta buna la cafea si intelepte autodefiniri, sorbind impreuna din ea!