 |
| From Muze peste tot |
Carte-n cărți de joc de-aș fi
Ție mi te-aș împărți
Jocul de-ai amesteca
Aș rămâne cartea ta.
Category Archives: colţul meu de creaţie…
Valuri
 |
| From Muze peste tot |
Aseară am numărat valuri sub clar de lună. Lună plină. Și mi-am adus aminte iar de Alessandro Baricco, și de ”nebunul” care măsura valurile sparte de mal pentru a vedea unde, vreodată, se sfârșește marea. Și mi-am adus aminte și de ”nebunul” lui Baricco, din același roman, la fel de fascinat ca cel dintâi, de mare. Un pictor cu o operă nesăvârșită pentru simplul fapt că ceea ce încerca el să surprindă din pensulă și culoare, pe o pânză, erau ochii mării.
Apoi, mi-am adus aminte de Novecento lui Baricco și de o fascinație anume, aceea pe care marea o dă. Și de un spectacol văzut recent, în orașul meu spectacol care s-a sfârșit cu câteva minute înainte de aplauze, cu o tulburătoare, liniștitoare tăcere… (Vama Veche, 28 august 2015)
Bucle
Și se întâmplă să intri în câte o buclă de timp, o pagină de carte doar sau orice altceva extrem de mărunt (un miros, o culoare, un gust) să genereze în tine un sentiment profund de… eternitate. O eternitate tradusă printr-o liniștitoare, cumva, înțelegere a resemnării. Față de tot văzutul și nevăzutul, față de tot simțitul și nesimțitul, față de făcut și nefăcut. Față de ”istoria se repetă”, ”istoria se repetă” neavând, de fapt, nimic a face cu războaiele din exterior, ci doar cu bătăliile pe care, în sine, le ducem fiecare în parte. ”De când lumea și pământul”. Suntem la fel. Nimic nu ne schimbă, într-un anumit sens…
Mă simt tot mai departe de semnificația conceptului ”revoltă” față de oricine, față de orice. Mi-e tot mai nesemnificativă semnificația conceptului ”dispreț”, mi-s tot mai pline de sens conceptele ”acceptare”, ”iertare”, ”compasiune”. Și unică cingătoare a semnificațiilor și nesemnificativului este IUBIREA.
Și revin, suntem noi înșine, cei situați între distanța de la gând/simțământ la expulzarea gândului/simțământului în cuvânt. Dureros travaliu, uneori, parcurgerea acestei distanțe…
Respir, pe malul mării, ”O gură de aer” de George Orwell și timpul meu a stat în loc…
 |
| From Muze peste tot |
prea multe
se întind spre răsărit
antene de fluturi risipiți
în nisip
istoviți
de prea multe zboruri în plute împletite din alge…
 |
| From Muze peste tot |
gând
 |
| From Gala Star 2015 |
Și mai cred că, de fapt, noi suntem cu adevărat nu ceea ce gândim și nici ceea ce spunem. Sinele este definit, mă încumet să cred, de acea distanță pe care o parcurgem de la gând la spusă. Între ceea ce gândim și ceea spunem, bunăoară, cred că se află definiția fiecăruia în parte.
Și ce travaliu, uneori, parcurgerea acestei distanțe de sine, de la gând la expulzarea lui sub formă de cuvânt…
de neîntâmplare
 |
| From Muze peste tot |
boluri pline cu fluturi
fluturi cu aripi crocante
cu antene întinse
iubiri nepretinse
zorii mi-s tartă cu fluturi
gând si simțire
la prânz, o supă de fluturi
și fluturi la cină
te-nghit și pe tine
cu vină
din aripi, de mine
te lepezi, te scuturi
noi, oamenii fluturi
oamenii vii,
trupuri înfrânte
de-neîntîmplate, mărunte,
orgii
fara bilet
Da, din cântec mă trag și mi se trag toate,
dependența mi-e răsărit,
sevrajul – apus,
între unul și altul
mă am de parcurs.
Fără bilet..
 |
| From Muze peste tot |
din nou despre distante
Scurta distanță dintre ieri și azi se parcurge din acum în acum. De parcă, de parcă ar fi vreo diferență între ieri și azi.
 |
| From Muze peste tot |
Magicienii
Uneori, mi-as dori sa fiu magician, printr-o magie doar sa pot transforma intr-un singur inteles notiunea mea de Univers. E ca atunci cand, in anii de scoala, eram intrebata despre electroni, neuroni, sinapse, integrale, functii, celule, atomi, multimi, ecuatii, demonstratii, metafora, gen literar, teorii, axiome, silogisme, neologisme si tot asa, iar eu, timida, speriata, incurcata raspundeam mecanic, dar Universul meu striga “IUBIRE-i raspunsul, orice m-ati intreba!”…
 |
| From Muze peste tot |
rafturi
Pe rafturile bibliotecilor din facultatile mele mintale sunt aranjate pe categorii de varsta, pe categorii de stari, categorii de emotii, umilinte, nazuinte, frustrari, iertari, sunt asezate, ziceam, carti si jocuri. Le-am rasfoit si m-am jucat, pe/cu unele de nenumarate ori pentru ca, pentru a avea acces la MINE – carte si joc urmator, cartile si jocurile le-am parcurs fila cu fila, zar cu zar, pana la cotor. De fiecare data, deznodamantul e acelasi, IUBIRE si umor.
Sunt o colivie cu stari…
 |
| From Muze peste tot |