Tag Archives: bacau

Studio R & Mihaela Nazarie Photography cred în pasiunea ta: înscrie-te la Cursul ”Fotografia Creativă”!

Poate că visul tău, de mic, este să ajungi, în vreun top al celor mai buni fotografi ai lumii din toate timpurile. Asta poate pentru că, văzând lumea surprinsă de fotografi celebri ai vremurilor, ai rămas fascinat. Și-ai închis ochii și ai început să vezi lumea prin propriul tău obiectiv. Și-apoi, ți-ai luat telefonul ori aparatul foto și ai purces la drum. La ”developare” însă, ai văzut că… fascinația lumii, așa cum ai văzut-o la fotografii celebri, nu se regăsește în fotografia ta. Asta s-a întâmplat, poate, tocmai pentru că dincolo de fascinația ta pentru lume și admirația pentru acei fotografi celebri, ar mai fi nevoie de ceva. În primul rând, de a înțelege că nu trebuie să fii ca ei, ci ca TINE. În al doilea rând, ar mai fi nevoie de cunoașterea aparatului prin care ai încercat să surprinzi acea fărâmă de lume care ți-a atras atenția. Și poate că ai început să te întrebi dacă nu cumva fascinația TA asupra lumii trebuie să facă echipă cu aparatul tău. O echipă, însă, iar tu știi deja asta, se leagă în timp… Bucură-te! Este cineva acolo, aproape de tine, care, cu bucurie, te poate ajuta în privința asta!

Studio R și Mihaela Nazarie Photography te așteaptă să dai trezire visului tău. Înscrie-te la Cursul ”Fotografia Creativă”, curs de inițiere în fotografie pentru cei pasionați de imagine, dedicat categoriilor de vârstă 8-11 ani, respectiv 12-16 ani, după absolvirea căruia vei pleca nu doar cu o diplomă, ci cu un sentiment grozav că inspirația și fascinația TA asupra lumii sunt, în sfârșit, în echipă cu aparatul tău.

Trainer îți va fi Mihaela Nazarie, fotograf profesionist activ atât în țară cât și în străinătate, cu o experiență de 15 ani în domeniu, absolventă a Universității Naționale de Arte din București, secția Arte Plastice, specializarea Fotografie/Video, participant la numeroase expoziții individuale și de grup și colaborator, în timp, al Unilever, Nobel Telekom, Saint Gobain, ASG Wind etc.

Cursul cuprinde nu mai puțin de 12 module de teorie și practică ce se vor desfășura într-un studio foto adevărat, Studio R ( Bacău, Piața Centrală, vizavi de magazinul MAXX), dar și prin participări pe teren, astfel că, la finele cursului vei avea cunoștințe importante și necesare despre: Istoria Fotografiei, Aparatul de Fotografiat, Reguli de compoziție, Amestecul culorilor, Lumina în fotografie, Fotografia cu telefonul mobil/idei creative, Fotografia de portret (utilizarea luminii naturale și artificiale), Fotografia de produs (tehnică, lumină, compoziție), Fotografia de peisaj (fotografia de călătorie), Fotografia urbană (streetphotography/fotoreportaj).

Mai mult, îți vei face propriul tău proiect fotografic și vei fi protagonistul Vernisajului – Expoziție pentru public.

Stai, asta nu e tot! În calitate de cursant, vei beneficia de: suport de curs în format electronic, de consiliere și sprijin online din partea profesorului, de material didactic pus la dispoziție de Studio R și, după caz, de aparat foto pe toată perioada desfășurării cursului, adică 3 luni. În plus, vei primi un voucher transmisibil în valoare de 60 lei care poate fi folosit pentru toate serviciile și cursurile viitoare oferite de Studio R.

Cursul ”FOTOGRAFIA CREATIVĂ” se desfășoară în perioada mai-iulie, prin întâlniri săptămânale fiecare de câte 100 de minute cu pauză (snack break), între ele, cu suc, prăjiturele și… socializare.

Prețul standard pentru curs este: 700 lei, cu plata unui avans de 210 lei și a încă două tranșe lunare de 245 lei. Economisești 10%, plătind doar 630 lei, dacă alegi să plătești cursul integral, la înscriere.

Grăbește-te, o grupă poate avea 10 cursanți, dar… nu mai mult de 15, iar ultima zi în care te mai poți înscrie, respectiv 27 aprilie 2017, se apropie!

Sună acum la 0747.551.000 sau la 0754.304.608 și înscrie-te pentru a da trezire visului tău, Studio R și Mihaela Nazarie Photohraphy sunt aici, acum, pentru tine!

A venit PRIMĂVARA!

Mi se făcuse de Primăvară și pentru că era și prima zi calendaristic așa, am pornit ca la prezentul continuu, la vânătoare de melci și muguri.

Și-am căutat,

și-am scormonit,

și-am scormonit,

și-am scormonit,

melcii i-am găsit!!!!

Ce bine, zăpada nu poate să spele, zăpezile doar acoperă, zăpezile s-au cam topit…

A venit primăvăra! Primăvara în mine am regăsit…

ROMÂNIA, BACĂU, 1 MARTIE 2017

Amphitrion ’38: Zeii au co(î)nvins!

După premierele stagiunii 2015-2016, ”Ich bin Ofelia”, ”Moara cu Noroc”, ”Prenumele” și ”Omul care a văzut moartea” – de departe cele mai bune producții ”pe bandă rulantă” după mulți ani! – , deschiderea oficială a stagiunii 2016-2017, la debut de noiembrie 2016, a Teatrului Municipal Bacovia – Secția Dramă, prin spectacolul ”Amphitrion ’38” vine să confirme că drumul spre inima publicului nu se face fără travaliu. Unul cu atât mai mare și mai dureros cu cât, în timp, dintr-un cumul de factori, încrederea spectatorului iubitor, de altfel, de teatru, a fost puternic zdruncinată. Toate spectacolele sus-menționate au darul de a readuce publicul în sală. Iar după ”Amphitrion ’38”, sentimentul care te va bântui odată ce vei fi ieșit din sala de spectacol este că, da, Zeii lucrează! E nevoie doar de (dar ce încărcătură în acest DOAR), SIMULTAN: text bun, regie bună, muzică, scenografie, tehnică, joc. În două cuvinte, viziune și echipă. La Teatrul Municipal Bacovia, Viziunea este. La echipă, de fapt la reînchegarea, din marea Echipă, a echipei de actori mai trebuie, însă, lucrat.

amfitrion

Ce pot spune EU despre ”Amphitrion ’38”?

SIMULTAN, excepțional: text (Jean Giraudoux), traducere (Doru Mareș), regie și adaptare (Horia Suru), scenografie (Cristian Marin), coregrafie (Spohie D), asistență regie (Alina Simionescu) și echipă tehnică.

Distribuție foarte bună, dar… echipă încă ne(re)închegată: Ana Adelaida Perjoiu (Alcmena), Bogdan Matei (Jupiter), Dumitru Rusu (Amphitrion), Ștefan Alexiu (Mercur), Viorel Baltag (Sosia), Florin Zăncescu (Gornistul), Ștefan Ionescu (Războinicul), Florina Găzdaru (Leda), Corina Goranda (Eclise), Nela Zare (Ecoul/Vocea cerească), Daria Coșa (Hercule/Umbra lui Dumnezeu), Maria Caba (Umbra Alcmenei), Ana Săndulache (Umbra lui Amphitrion).

Joc excepțional: Bogdan Matei, Ștefan Alexiu, Florin Zăncescu, Viorel Baltag, Corina Goranda.

Joc foarte bun: restul.

Mai trebuie DOAR niște… chimie. Pentru a se ajunge la un TOT SIMULTAN.

Mergeți la Teatrul Municipal Bacovia. Veți recunoaște, oricât de sceptici ați fi, că… Zeii lucrează întru totul simultan. 🙂

FOTO: Marian Adochiței

AVEM TIMP pentru MATISSE (?)

Cafelele mele de dimineață rareori sunt precedate de un gând anume, pus deoparte peste noapte. Și chiar dacă el, gândul, e pus de cu seară la dospit, de cele mai multe ori nu la cafelele de dimineață e împărtășit, pentru că diminețile mele sunt, ca și gustul cafelei – aparent același – mereu imprevizibile ca stare. Astăzi însă, gândul meu, pus sub pernă aseară, a reușit să crească, să se strecoare pentru dimineață în ceașcă. El este despre expoziția pe care, de câteva zile, Galeriile Alfa din Bacău o găzduiesc. 110 litografii semnate de Matisse. Henri Matisse. Un fenomen, la propriu, pentru urbea asta. Un fenomen care, în primele lui șase zile, a adunat doar 6 vizitatori…

matisse

Ok, nu are rost să ne îngrijorăm. Pentru că tot ce putem face este, dacă abia acum am aflat despre acest eveniment, să dăm ”attending”-urile și ”chek-in”-urile adecvate. AVEM TIMP! Nu, nu e nevoie să și arătăm public că AM TRECUT pe acolo.

Poate doar, dacă AM FOST, nu doar trecut, să povestim câte ceva și să dăm vestea mai departe: Heeeeeeei, Matisse, Henri Matisse e în Bacăăăău! Băi, ești nebun? M-am întâlnit cu Matisse! Du-te bă, de aici, unde? La GALERIILE ALFA!!!!! Îl găsești acolo până pe 10 noiembrie, de luni până duminică, între orele 9-17!

Bine, mă duc și eu!!! Du-te! Și dă vestea mai departe!!! Și cine știe, poate vine și Dali… 🙂

Henri Matisse (1869-1954) este unul dintre cei mai importanți pictori și graficieni ai sfârșitului de secol al-XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. El este cel care a deschis calea noii arte abstracte.
Cuprinzând 110 litografii, expoziția prezintă unele dintre cele mai importante opere de artă ale singurului artist pe care Pablo Picasso l-a numit “cel mai bun dintre noi”.
Expoziția poate fi vizitată de luni până duminică între orele 9 -17. Prețul biletelor: 12lei/adult, 6lei/copil, elev, student
. (Galeriile Alfa Bacău)

Cu casa închisă

Solistul și dirijorul Adrian Petrescu: „Am găsit în Bacău o orchestră cu suflet și un public minunat!”

De la Bizet, Ceaikovski la J. J. Goldman și Celine Dion, de la Rossini și Șostakovici la Klaus Badelt, The Beatles și Aram Haciaturian, ori de la J. Strauss și Geronimo Gimenez la Rodgers&Hammerstein cu „Sound of Music”, de la Heinrich Heine, la Nichita Stănescu și George Bacovia și de la actorie la muzică, băcăuanii care au umplut la refuz, miercuri seara, 21 septembrie 2016, Sala Ateneu a Filarmonicii „Mihail Jora” pot spune, fără tăgadă, că au fost purtați prin ale Artei vremuri, puțin altfel decât de obicei.

dscn3843

Anunțat ca pe un Concert extraordinar Adrian Petrescu, evenimentul întâmplat miercuri la Ateneul băcăuan s-a dovedit a fi mai mult de atât, un Spectacol extraordinar. Asta pentru că evenimentul pus la cale de compania ARTfelacf și care s-a constituit ca debut al turneului național ”ARTfel” (proiect prin care publicul din țară este invitat la concerte simfonice, lansări de carte și piese de teatru) nu a fost numai despre muzică așa cum, probabil, cea mai mare parte a publicului s-ar fi așteptat. Ci și despre poezie și actorie, prin participarea actorului – care a acceptat rolul de amfitrion al evenimentului – Vlad Rădescu.

Publicul a avut parte, așadar, de surprize multiple. Nu doar că a (re)ascultat compoziții muzicale virtuos interpretate de orchestra simfonică a Filarmonicii „Mihail Jora” sub bagheta dirijorului Adrian Petrescu ci, prin actorul Vlad Rădescu a aflat și lucruri mai puțin știute despre aceste compoziții și autorii lor; publicul nu doar că a ascultat un repertoriu muzical, dar a fost și martor al evoluției cu bucurie a unei orchestre, sub bagheta unui dirijor în același timp și solist saxofonist sopran în persoana lui Adrian Petrescu; în fine, publicul a fost surprins de poezia lui George Bacovia – Monosilab de toamnă (și până la el de câteva trimiteri la poezia lui Heine, Nichita Stănescu, Eminescu și Arghezi) pe care, special pentru băcăuani, actorul Vlad Rădescu a reușit să o integreze în toată această nebunie. Parcă de necrezut că toate s-au petrecut în doar o oră jumătate, cu tot cu aplauze, felicitări, primul bis – Bizet – Toreador și un al doilea, “cât un final de concert la Viena”, Strauss – Radetzky March.

Iar dacă despre calitatea unui artist, publicul vorbește prin conduita sa pe tot parcursul evenimentului, despre calitatea publicului, cine să vorbească dacă nu însuși artistul?

A fost foarte bine. Bacăul are un public foarte bun, iar spectacolul a avut succes pentru că formatul lui, cred, departe de a fi unul ușor, este degajat, lejer. Pentru mine a fost o bucurie acest recital nu doar prin muzica adusă de Adrian Petrescu și orchestra Filarmonicii de aici din Bacău, ci și pentru că el mi-a dat ocazia să-l recitesc și să-l redescopăr pe Bacovia. Și cred că Bacovia a avut o soartă nemeritată prin “arondarea” lui, cumva, Bacăului”, ne-a spus, din culise, după spectacol, actorul Vlad Rădescu.

Nu doar despre public – „un public minunat, foarte conectat și cu bucurie” –, a ținut să ne mărturisească solistul și dirijorul Adrian Petrescu. „Orchestra voastră, adică a Filarmonicii ”Mihail Jora” m-a asimilat, să spun așa, foarte bine. A reacționat foarte bine, a comunicat foarte bine, iar asta poate și pentru că eu vin din interiorul orchestrei, știu ce e acolo, îi știu psihologia. Contează mult și lucrările, desigur, dar trebuie să spun că deși spectacolul a fost unul lejer (cu sensul de „priză la public”, n.r.), el a fost foarte solicitant pentru orchestră. Am cântat împreună cu suflet, iar atunci când este bucurie pe scenă, este bucurie și în public”, ne-a spus Adrian Petrescu, după concert.

Prim oboist al Filarmonicii „George Enescu”, dirijor permanent al Filarmonicii din Iași și inițiator al formației camerale „Romanian Brass”, formată din cei mai buni instrumentiști suflători la instrumente de alamă din cadrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „George Enescu”, cu un bogat palmares artistic național și internațional, Adrian Petrescu a primit distincția cu Ordinul „Meritul Cultural” Clasa I din partea Președintelui României.

N.B. Material scris pentru și publicat pe 23 septembrie 2016 în Cotidianul Deșteptarea, partener media al evenimentului.

A fost a 22-a ediție de Festival Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Valentin Silvestru”

From Evenimente

Îmi lipisem mesajul pe perete, în camera adolescenţei, din flori colorate, alături de baticul cu flower-power, vreo trei bilete de tren din acelea mici, maro, şase etichete de “la vache qui rit”, posterul cu Kurt Cobain, posterul cu Freddie, The Beatles şi Jim, ultimele două, mărturia adolescenţei, în aceeaşi cameră, a surorii mele care, fix când am intrat eu în căutarea-mi de sine, a binevoit să devină studentă şi să-şi mute autocăutarile într-un cămin din Iaşi şi-n amfiteatre. I-am urmat trei ani mai târziu, dar nu aici voiam sa ajung… Ci, la faptul că, nemaigândindu-mă de atunci la asta, abia acum îndrăznesc să spun ca l-am şi înţeles. Mesajul. Help In Producing Peaceful Individual Existence. Un acrostih. Culmea, îl interiorizasem de atunci, îmi plăcea prea tare cum sună, soră-mea şi-l imprimase chiar şi pe gecălia de blugi, adică şi-l scrisese cu pixul, acum, acum însă, îl iubesc şi mai mult.

V-am înnebunit de cap în aceste zile de 2016 cu Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Valentin Silvestru” (FIRD), nu-i aşa, ca în fiecare an, în aceste zile, la vreo Gală One Man Show?
De la toți oamenii pe care i-am întâlnit la acest Festival, de care m-am îndrăgostit, pe care i-am intuit, pe care i-am aplaudat mi se trage toată povestea asta cu redesenarea camerei adolescenţei mele, decorul meu perfect!

Bună ziua toată, oameni dragi din lumea mare, poftă bună la cafea şi poftă de rumegat şi digerat ceea ce Frumos ni se întâmplă, sorbind împreuna din ea!

Și că tot s-a tras cortina la FIRD, nu pot,nu pot să nu mă bucur că topul sufletului meu a fost același,doar puțin inversat, cu topul unui juriu alcătuit din specialiști.

TOPUL MEU/JURIUL (Bács Miklós, Octavian Saiu, Akos Torok):
1. Eliza Noemi Judeu cu ”Ich bin Ofelia” (Juriul: Premiul pentru creație feminină/One woman show) și Nicoleta Lefter cu ”Aleargă” (Juriul: nominalizare pentru același premiu)
2.Ilona Brezoianu cu ”Fata din curcubeu” și Ofelia Popii cu ”Felii” (Juriul: Marele premiu, împărțit la doi)
3.Lung Laszlo Zsolt cu ”Infantilități” (Juriul: Premiul pentru creație masculină/One man show)
4.Valentin Braniște (Teatru de Cartier) cu ”London Escort”

Felicitări, Petronela Purima pentru Premiul pentru explorarea mijloacelor de expresie din limbajul animatiei!

Felicitări, de asemenea, Violeta Savu (Clara si Robert. Hârtie cu portativ), pentru premiul al III-lea la Secțiunea Dramaturgie – Monodrama, felicitări Ada Lupu, pentru piesa de teatru „Povestea pasarii fara cuib” (locul I) și Victor Nicolae Ciobanu, pentru piesa „E-urile din iubire” (loculal II-lea). JURIUL concursului: Monica Andronescu, critic de teatru, redactor sef al revistei Yorick, Doru Mares, critic de teatru!

Felicitări, Catalin Babliuc pentru Premiul onorific „Stefan Iordache”, acordat de juriul elevilor din liceele municipiului Bacau, pentru spectacolul Box FM, text-regie Radu Iacoban!

Felicitări, Ofelia Popii, pentru Premiul „Actori pentru Actor – Dinu Apetrei”, acordat de actorii din Teatrul Municipal „Bacovia!

FELICITĂRI ACTORILOR TEATRULUI MUNICIPAL BACOVIA PENTRU TOT! SĂ FIȚI UNIȚI!

FELICITĂRI ORGANIZATORILOR FIRD 2016!

FOTO: IONUT AVRAM

Noi începuturi cu Lumină

From Parteneriate cu Muze Colorate

În ultima săptămână din ianuarie 2016, am asistat, cu drag (și doare!), la o nouă acțiune a Asociației Lumina din Bacău, în cadrul proiectului ,,Îngrijiri paliative- măsuri integrate pentru incluziune socială”, implementat de către Asociaţia Lumina în parteneriat cu Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău.

Am urmărit constant activitatea echipei de la demararea proiectului (în martie 2015) și cu interes și apreciere față de munca pe care aceasta o duce atât de frumos, de senin, de luminos în încercarea de a contribui la dezvoltarea pe viitor a unei rețele profesioniste de lucrători în domeniul îngrijirilor paliative, adică acele îngrijiri care dau calitate ultimelor clipe trăite de o persoană căreia medicii i-au spus ”nu se mai poate face nimic” precum și apropiaților acesteia.

From Parteneriate cu Muze Colorate

Miercuri, 27 ianuarie, de la ora 17.00, inimoșii de la Lumina au fost primiți pentru o sesiune de ”răspândire” a informațiilor utile legate de domeniul îngrijirilor paliative, de către viitorii asistenți medicali și lucrători sociali, în prezent cursanți ai Școlii postliceale sanitare din Bacău.

După proiectarea unui scurt film de prezentare a Asociației Lumina și a proiectului în demarare, echipa de implementare a intrat în interacțiune cu studenții, prin abordarea unor teme specifice legate de îngrijirea paliativă, ce este aceasta, cui se adresează, de cine este oferită, cum și de ce, dar și prin prezentarea unor studii de caz și a metodei terapiei cu cai (hipoterapia), metodă pe care Asociația Lumina o implementează de circa doi ani cu mare succes. Dezbaterile s-au încheiat cu un post-test la care participanții au fost rugați să răspundă în scris, câtorva întrebări și situații.

Câteva din principiile Îngrijirilor Paliative care mi-au atras atenția și care explică, de fapt, ce sunt ele și DE CE sunt atât de importante: Tratăm pacientul, nu boala; Îmbunătățim calitatea vieții pacientului și familiei; Susținem viața și considerăm moartea ca un proces normal; Nu grăbim, nu amânăm moartea; Considerăm pacientul și familia ca unitate de îngrijire; Sprijinim familia pacientului în timpul vieții acestuia precum și după…

Proiectul ,,Îngrijiri paliative- măsuri integrate pentru incluziune socială”, implementat de către Asociaţia Lumina în parteneriat cu Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău, se derulează în perioada martie 2015- aprilie 2016 şi este finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10-CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

FOC

From Muzele sustin!

Nu mi-am găsit cuvinte potrivite pentru a descrie la cald- cum se spune – ceea ce am trăit duminică seară, 15 noiembrie, la Teatrul Municipal Bacovia, o scenă pe care actorii Vali Braniște (Teatru de Cartier) și Neagu Alina Vasilica au oferit, in memoriam Colectiv, piesa FOC. Nu am găsit cuvinte pentru că le-am topit în emoții, aplauze și lacrimi.

Piesa a fost scrisă de Vali cu doar câteva zile înainte de a și fi pusă în scenă, iar prea puținul timp avut la îndemână de către cei doi actori pentru a învăța tot textul n-a făcut decât să facă piesa și mai ”adevărată”. Pentru trei sferturi de oră, a fost regie, un sfert de oră – lectură publică. Eu nici n-aș învăța textul, aș lăsa spectacolul exact așa, exact, exact așa. Pentru că ”exact așa” ne izbește printr-un mesaj puternic, foarte puternic: ”prea puțin timp”…

O ironie despre dezechilibrului sufletesc, cultural, economic, social, politic în care de ani ne aflăm – asta este spectacolul FOC. Și multă durere. Ne grăbim să cădem dintr-o extremă în alta, extreme ale furiei, urii și patimii, uitând că avem prea puțin timp la îndemână. Un timp pe care l-am putea trăi în iubire unii față de alții.

Valentin Braniște și Alina Vasilica Neagu nu au vrut aplauze. Nu s-au întors pe scenă odată ieșiți, lăsând o sală plină în picioare, în aplauze udate la propriu de lacrimi pentru EI. Pentru noi, Colectiv…

O colecție superbă de fotografii din cadrul spectacolului poate fi văzută la ALIN LEANCĂ

Niște priviri ALTFEL

From Muze peste tot

Prin mulțimea de mesaje private primite pe Facebook de sâmbătă încoace, mesaje prin care mai mult sau mai puțin cunoscuți îmi cereau un sprijin pentru prietenii și cunoscuții sau necunoscuții – dar cărora eu le zic tot prieteni – din Colectiv, s-a strecurat, într-o zi, o invitație de participare în ziua de joi, 5 noiembrie, la un altfel de eveniment: Expoziția aniversară dedicată artiștilor băcăuani de artă naivă, Catinca Popescu și Ioan Măric. Inițial nu i-am dat importanță. Apoi, încet, încet mi-am amintit de el. În nebunia asta în care se caută un strop de echilibru, un astfel de eveniment chiar este un strop de echilibru, mi-am zis.

Și m-am dus. Și am găsit, pe holul Instituției Prefectului – acolo unde sunt expuse tablourile celor doi artiști – o mare de oameni. Nu prea mulți tineri. Oameni politici însă și colegi de breaslă ai aniversaților, da. Am intrat în Sala Mare a Palatului Administrativ, uimită de alegerea celor doi artiști de a-și face aniversarea într-o instituție publică administrativă. Apoi, am început să ascult discursurile celor care au fost invitați pentru asta, moderați de artistul plastic și profesorul Aurel Stanciu: criticii de artă Carmen Mihalache și Iulian Bucur, maestrul Ilie Boca, prefectul de Bacău Dorian Constantin Pocovnicu, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău Ionel Floroiu și senatorul liberal Dragoș Luchian.

From Muze peste tot

I-am ascultat pe rând, pe toți și am zâmbit și i-am apreciat cu adevărat pe cei doi artiști împreună cu criticii de artă. Mai acut ca în alte dăți i-am ascultat însă pe reprezenanții clasei politice. Nu m-a lăsat contextul în care ne aflăm să nu-i ascult și să nu-i privesc altfel decât până acum. Discursurile au fost de bun-simț. Și pentru prima dată mi-am propus să urmăresc, pe viitor, dacă promisiunile pe care cei trei le-au făcut se vor respecta. Promisiunea Prefectului Dorian Constantin Pocovnicu de a-și deschide instituția, de acum înainte, nu doar celor doi artiști, ci tuturor celor care artistic vor vrea să se exprime într-o instituție publică administrativă, promisiunea domnului Ionel Floroiu de a deschide ușa Consiliului Județean pentru cei doi artiști, dar nu numai și promisiunea senatorului Dragoș Luchian de a deschide ușa Senatului României pentru organizarea, promovarea și mediatizarea valorilor culturale băcăuane, plecând, desigur de la organizarea unei expoziții semnate de Ioan Măric și Catinca Popescu.

From Muze peste tot

Am observat, în discursul celor doi oameni politici – Dragoș Luchian și Dorian Constantin Pocovnicu – nedezicerea de ceea ce se întâmplă în aceste zile în România. Și o oarecare asumare. Și o asumare cumva, a faptului că înainte de a fi oameni politici trebuie să fim oameni.

”Pentru prima oară, văd un astfel de eveniment (cultural, n.r), altfel”, a spus Dragoș Luchian, acesta continuându-și scurtul discurs prin sinceritatea recunoașterii că, de fapt, nu trebuie să fim toți critici de artă pentru a ne putea bucura de un tablou, pentru a participa la o expoziție. Și că, în acest context (al tragediei din Colectiv și a manifestațiilor din ultimele zile din întreaga țară), trebuie să nu uităm că astfel de evenimente aduc puțină lumină, bucurie și curaj de a merge mai departe. Și că ar trebui, cu adevărat ca artiștii noștri să fie promovați și apreciați, prin participarea în număr cât mai mare la astfel de evenimente.

Mi-ar plăcea ca în următoarele zile, holul Palatului Administrativ să fie vizitat de cât mai mulți tineri. Să se oprească în fața fiecărui tablou în parte și să citească printre culori ceea ce, cum bine au zis criticii de artă, transmite arta naivă: esența umanului. Dacă un tânăr în scaun cu rotile, fără a fi vreo rampă de acces, a reușit să urce să vadă expoziția, sigur vom reuși și noi. 🙂

La mulți ani, Bădiță Ioan Măric, la mulți ani, doamnă Catinca Popescu, eu, personal, vă mulțumesc!

Lista haotică și deschisă a dorințelor mele pentru care strig în stradă

From Muze peste tot

Îmi doresc DECENȚĂ!

Îmi doresc, în caz de boală, spital curat și medici profesioniști, empatici, care să mă asculte și să mă povățuiască.

Îmi doresc, în caz de neliniște sufletească, orice biserică, nu neapărat ortodoxă sau catolică sau…, în care să pot intra la orice oră din zi și din noapte, cu o lumânare luată de oriunde sau fără lumânare, în care să pot plânge în liniște și să mă pot ruga

Îmi doresc, în caz de am o idee care ar putea aduce frumosul și binele în comunitate, o autoritate care să mă asculte, să o analizăm împreună, să căutăm soluții împreună și să mă ajute să o implementez.

Îmi doresc transparență.

Îmi doresc, pentru copilul meu, săli de clasă dotate, cadre didactice dedicate și aplecate asupra abilităților și capacităților fiecărui copil în parte.

Îmi doresc astfel de școli pentru toți copiii!

Îmi doresc să pot să mă bucur în continuare de și cu prietenii mei, indiferent de culoarea, religia, naționalitatea, orientarea lor sexuală ori culoarea politică sau profesia lor.

Îmi doresc siguranță, aer sau căldură după caz, în sălile de teatru, ale filarmonicilor, ale muzeelor, ale operelor, ale galeriilor.

Îmi doresc pasaje subterane prin care să pot trece fără teamă.

Îmi doresc siguranță în orice spațiu convențional sau neconvențional în care se petrece ceva frumos, indiferent de cine îl organizează.

Îmi doresc să pot traversa strada fără frică.

Îmi doresc să pot conduce mașina fără teamă, pe străzi asfaltate, curate, largi, bine marcate.

Îmi doresc biblioteci stradale și spectacole în stradă.

Îmi doresc zâmbet și empatie și informare eficientă de la personalul angajat în instituțiile statului, indiferent de domeniul de activitate.

Îmi doresc polițiști, jandarmi, pompieri care să intervină prompt atunci când e nevoie.

Îmi doresc servicii profesioniste de ambulanță.

Îmi doresc să fiu ascultată și-mi doresc să nu-mi mai fie frică de ceea ce gândesc, în țara mea.

Îmi doresc asistență socială reală pentru cei în nevoi.

Îmi doresc uși deschise.

Îmi doresc ONG-uri care să coopereze între ele.

Îmi doresc să-mi recapăt încrederea în mine și să pot investi încredere în autorități.

Îmi doresc să construim și să respectăm legile împreună.

Îmi doresc respect reciproc.

Îmi doresc plătitori de bilete la toate spectacolele.

Îmi doresc bună comunicare și cooperare între agenții economici privați.

Îmi doresc să nu-mi mai fie teamă de inițiativă pentru că punerea ei în practică presupune șpagă.

Îmi doresc lideri, nu șefi.

Îmi doresc să nu-mi mai fie frică…

Îmi doresc ca toate să se întâmple fără șpagă!
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………