Elisa, mult prea vioaie pentru ora 6.45 sambata dimineata: Mamaaaaa, leau a baaaie!
Eu, de sub plapuma, somnoroasa rau: Du-te, mama!
Elisa: Mamaaaa, apinde momominaaaa, todog (te rog)!
Eu, asa somnoroasa: lumina, mama, lu-mi-na!
Elisa, venind in fuga inspre mine, cu ochii peste cap: Mami, ciu (stiu), lumină, lu-mi-nă, ci (și) ăla de tut (sus) de acolo ete bec, bec! Acuma, todog, apinde momomina! :)))
All posts by river
Delicii de seara, inainte de somn, despre furmusete
Elisa, soptit: Mami, eci mumoasa!
Eu: Oh, multumesc, mami! Si tu esti frumoasa, pentru mine si tati esti CEA mai frumoasa! Fiecare copil este, pentru parintii lui, cel mai frumos!
Elisa: Si tati e mumos. Cel mai mumos!
Eu: Da, si tati este!
Elisa: Si eu, si tu si tati tuntem mumoci…
Eu: Da, iubirea mea!
Liniste
Elisa: Toci oamenii tunt mumoci, mami!…
Delicii… pe toc
Elisa, uimită, entuziasmată: Mama! Ai papuci cu toc!
Eu: Da…
Elisa (în sensul de ”cum de”): De ce ai papuci cu toc?
Eu, încurcată: Na, mami, mai port și eu din când în când papuci cu toc, dar uite, au tocul foarte mic, De ce? Nu-ți place că am papuci cu toc?
Elisa: Mmm ba da. Eci mumoasă. Eci mumoasă, mama, ci cu papuci cu toc!
De fapt
Piticul
uneori
cînd nici nu plouă
nici nu ninge
numai plînge
ca acum
de șapte nopți și șapte zile
piticul pleacă din min(t)e
uneori
piticul nu mă lasă să dorm
se chircește-n degetele de la picioare
piticu-i reumatic
uită de visare
era o vreme când îmi plăcea să cred că am toate mințile acasă
 |
| From Diverse |
m-au convins
– trecând prin inimă
și de acolo direct în burtă –
stoluri de fluturi
să le iau gândurilor rulotă.
am gânduri nomade
ducă-se (de)la tine!
ce faci atunci?
 |
| From Diverse |
în ru(t)ina vreunei dimineți în care nu mai ai clară conșiința propriei ființări
având foarte clar, totuși, în minte conștiința a ceea ce nu ești
adică
o algă
ironia sorții face ca peste tot
în jurul tau,
în acea dimineață
să dai peste ape și țărmuri
Poate ninge
Iar când cânt acest refren, o fac pentru că el are de-a face cu piticul meu (ăla, da!). De fapt, cu acest refren m-a ”trezit” piticul meu în dimineața asta, iar când zic ”trezit”, o zic ironic, desigur, pentru că trezirea a venit după doar două ore precedate da, de o nebunie de insomnie. Iar. Și deși n-ar trebui să dau din casă, am să vă spun că în tot timpul acela în care piticul ar fi trebuit să mă lase să dorm, ei, bine, el nici măcar n-a făcut altceva decît, de pe marginea minții mele, cu coatele sprijinite pe ea ca pe un pervaz, să se zgâiască la cer, poate, poate o să ningă…
Propellerheads feat: Miss Shirley Bassey – History Repeating.
S-a intors!
Piticul meu (ăla, paznic la granița dintre visul de noapte și realitate) s-a întors. Fost-a plecat aiurea o vreme, știți, fără voie, probabil dintr-o nevoie, nu știu unde, nu știu cu cine și, la o adică, nici nu mă interesează, important e că s-a întors. Partea haioasă (asta așa, pentru că știu eu să fac haz de necaz) e că s-a întors atât de aiurit încât, din prima reîntoarcere (de pe o parte pe alta) a mea la siguranța gândului că pot să dorm liniștită, zbang!, mi-a trântit-o cu o porție zdravănă de insomnie. Plus, la mic dejun, o porție de vise prăjite pe blat de rațiune, specialitatea nu știu cărei minți, zice el, rețetă proaspăt învățată de pe unde va fi fost călătorit…
(re)semnare
Poate că uneori, pentru unii, depinde de ”uneori” și ”unii”, conștiința/conștiența eu-lui e văzută drept resemnare.
Nu e, însă, așa. Resemnarea nu are de-a face nimic cu ajungerea la acea liniște interioară numită conștiința/conștiența eu-lui.
Și mi-s liniștită, și mi-s fericită că am înțeles că nimeni din afara mea nu mă conduce. Sunt propriul meu conducător, mă aleg, mă votez și mă asum. Și pentru că în mine e democrație, respect dreptul fiecăruia din afara mea la calea de acces spre conștiința/conștiența sinelui. N-am să-mi urăsc, așadar, niciodată exteriorul pentru că la interior el se asumă altfel decât mine…
Delicii in drumul dinspre gradinita spre casa
Eu, incercand strategic sa o fac sa mearga mai repede: Hai, Eli, hai repede acasa sa vezi ce cadou ti-am luat!
Elisa, entuziasmata: Am dadou acata?
Eu, misterioasa: Daaa!
Tacere mana in mana.
Elisa: mami, da tu ai dadou?
Eu: Nu! Adica am. Fiecare zambet al tau e un cadou pentru mine!
Elisa: daaa, danbet eu si tati dadoulile tale!