 |
| From Desenele mele |
Printre fulgi de nea, de vrei,
soarele-ți face alei
și te poartă prin zăpadă
către strașnică paradă
ce nicicând n-ai mai văzut.
Ce-ți rămâne de făcut?
Păi, să iei un pumn de nea
să privești după perdea,
mici, năstrușnici ”derbedei”
dans nebun de… ghiocei.
Dă zăpada într-o parte:
Primăvara nu-i departe! 🙂
Se intampla sa mai treci peste cate o dimineata fara a spune, efectiv, BUNA DIMINEATA, cafeaua insa, asa cum o stim cu totii, aromata, parfumata precum si gandul pentru a spune BUNA DIMINEATA sunt nelipsite.
 |
| From Desenele mele |
Amani doar momentul crezand ca vei reusi sa dai binete mai tarziu, numai ca vei constata ca binetea nedata la timpul ei este lipsita cumva de inspiratie sau ma rog, de acel ceva care o face sa fie simtita cum trebuie de toata lumea.
Cafea cu dragoste pentru o zi de miercuri si un raspicat BUNA DIMINEATA, oameni buni, va spun acum si penru dimineata de marti, pofta buna la cafea si pofta de savurat momente alaturi de cei pe care ii iubiti, sorbind impreuna din ea! 🙂
Despre o aroma aparte va spun acum, la amiaza, dimineata mi-a fost ”furata”: aroma acelei cafele pe care o savurezi pe fuga, cu inghituri mici si repezi, fiind prins intre atatea alte mici, aparent banale dar inevitabile treburi care se ivesc de unde nu te astepti. Aproape pe furis o savurezi, nestiind niciodata in acea dimineata unde ti-ai pus practic ceasca.
 |
| From Desenele mele |
Ea este, cu siguranta, peste tot: pe dulapul din bucatarie, in camere, pe biblioteca, dupa televizor, pe noptiera, pe parchet, dupa manerul canapelei – jos, in vreun balcon si chiar in baie o gasesti, pe masina de spalat. Nu esti dependent de acea cafea, daca n-ai bea-o, n-ai fi mai putin treaz, dar de cate ori zaresti ceasca prinr-unul din toate aceste aparent imposibile locuri, te cuprinde asa, parca, un val de fericire, iei repede o inghititura, iei ceasca cu tine, pentru ca apoi s-o lasi iar cine stie pe unde…
Cafeaua asta are savoarea ei, numai a ei si se numeste cafea bauta-n pripa. 🙂
BUNA DIMINEATA, oameni dragi de pretutindeni, pofta buna la cafea si pofta de a-i gasi arome felurite sorbind impreuna din ea! 🙂
Sambata, 19 ianuarie
Tihna, asta imi cotrobaie prin minte acum in timp ce cafeaua fierbinte imi dezmorteste simturile.
Si ma intreb: ce gust ar mai avea cafeaua daca nu ti-ar fi rutina, daca n-ai sorbi-o incet, cu inghituri mici si narile dilatate de aroma ei, la locul tau preferat care este, poate, masa din bucatarie, ascultand o melodie in surdina, inainte insa de toate acestea, daca n-ai fi strabatut pas-pas camerele, fiind foarte atent si la scartaitul de usi, pentru a-ti aluneca privirea si, involuntar, zambetul peste somnul dulce al celorlalti din casa…
 |
| From Desenele mele |
Ssssssssst, e sambata, azi mai lenevim putin! 😉
Janis Joplin – To Love Somebody
BUNA DIMINEATA, oameni dragi de pretutindeni, pofta buna la cafea si o zi tihnita de-ti putea avea! 🙂
În câteva cuvinte doar despre: ”Biblidioteca” de Mihail Vakulovski sau despre cum mi-a crescut respectul față de femeile de serviciu angajate într-o institutie de stat. De stat. Pentru că (din) restul scriiturii (l-)am trăit și eu… Dar să nu supărăm cumva, pe careva, în instituțiile de stat sunt, de bună seamă, și salariați care merită tot respectul și aprecierea că reușesc să rămână, până la capăt/pensie, loiali meseriei, ignorând sau găsindu-și acea capacitate extraordinară de a se adapta cumva sistemului. Eu n-am reușit să mă adaptez. Nici autorul, se pare! 😀
 |
| From Diverse |
Îl recomand pe Mihail Vakulovski, îi recomand ”Biblidioteca” – savuros text, nu-ți pierzi timpul cu el pentru că nu-ți ia mai mult de o zi să-l parcurgi, e nevoia aceea dată de o carte bună, de a nu o lăsa din ochi până nu o termini! – la fel cum recomand și editura. Casa de Pariuri Literare.
 |
| From Diverse |
Nota Bene: Volumele Casei de Pariuri Literare nu se găsesc în librăriile din Bacău. Dar ne putem uni forțele pentru a face periodic comenzi mai mari (recomand cu căldura titlurile editurii, nu mai vorbesc de prețuri care sunt caraghios de mici). Dacă vreti și voi, anunțați-mă, poate facem comenzi împreună! 🙂
Vineri, 18 ianuarie
E faină, dar pe undeva bizară senzația asta de “nu știu ce zi este”, senzație dată, desigur, de petrecerea unei anumite perioade de timp în concediu.
E vineri, să spunem, e încă atât de iarnă, dar ce colorat mi se pare totul și nici nu mai este atât de frig parcă, iar ceața, dacă este, rețeta o știm deja, o facem spumă de lapte pentru cafea.
 |
| From Desenele mele |
Pentru toate acestea trebuie să fie negreșit un motiv, ceva anume sau cineva anume care, de ai fost repetent la materia asta, tot reușește, fără catalog, pedepse și note proaste, să te facă să devii cel mai conștiincios elev la a vedea lumea în culori!
John Fred & His Playboys-Judy In Disguise
BUNA DIMINEATA, oameni buni, poftă bună la cafea și spor la nuanțat, o carte de colorat este lumea! 🙂
Joi, 17 ianuarie
Mă tot țin de ceva vreme să vă împărtășesc ceva, dar fie am uitat, fie muzele m-au abandonat taman când îmi era lumea mai dragă sau, pur și simplu, așa a fost să fie.
Voiam să vă spun că într-o banală zi, atât de banală că nici nu mai știu dacă era luni, marți, miercuri, joi ori poate vineri, sâmbata sau duminică, da, atât de banală era, dintr-o margine a unui trotuar, un trotuar atât de banal că nici măcar nu mai știu de ce stradă aparținea și strada de ce oraș sau țară, o voce zglobie mi-a strigat: ”Hei, tu, da, da, cu tine vorbesc, apleacă-te puțin, deschide bine ochii, găsește-mă, heeei, ai grijă să nu mă calci, și ia-mă cu tine, cineva, bag seama, m-a pierdut și mă caută!”
 |
| From Desenele mele |
Așa mi-a strigat vocea zglobie, m-am aplecat, am deschis bine ochii și… ce credeți că am găsit ițit de sub rece asfalt, fir colorat? UN ZAMBET! Un zâmbet gras, frumos și atât de șotios că nu am putut nicicum să-l las abandonat, așa ca l-am luat în palmă, l-am privit și o minune s-a împlinit: buzele mele și ochii mei și fruntea mea și obrajii mei și gândurile mele și inima mea s-au pus pe zâmbit!
BUNA DIMINEATA, oameni dragi din lumea mare, poftă bună la cafea și poftă de generat zâmbete, zâmbind și sorbind împreună din ea! 🙂
Miercuri, 16 ianuarie
Realitatea este că astăzi nici măcar nu am cafea. Luata de val, am uitat, pe lista priorităților la cumpărături, să pun și cafeaua. Asta o fi din cauză că sunt îndrăgostită până peste urechi, mai e și miercuri pe deasupra, iar dragostea te face cam zăbăuc dupa cum bine sper că știți cu toții.
 |
| From Desenele mele |
Un ceai cu dragoste, așadar, va ofer tuturor și vă spun BUNĂ DIMINEAȚA, oameni dragi, poftă buna la cafea și poftă de găsit în gustul ei dragostea în diferite forme! Eu o savurez acum pe cea părintească.
Rolling Stones, She is a rainbow
Ia te uită, de la mine din ceașcă a apărut un zâmbet colorat ca un curcubeu!! 🙂
Marti, 15 ianuarie
Nici o pierdere nu-și găsește leac, e adevărat, iar vorba aceea pe care unii o rostesc în momente de slăbiciune – nimeni nu e de neînlocuit – este din punctul meu de vedere, iar fiecare pierdere mi-a demonstrat-o cu prețul unor dureri cumplite, total neadevărată.
Nici un om nu poate fi înlocuit.
Există însă, de fiecare dată, o putere a noastră interioară de a găsi în cele noi, de fiecare zi, ce pun stăpânire pe viața noastră, oameni, lucruri, întâmplări, un punct de sprijin, iar aceasta nu pentru a o lua de la capăt, ci pentru a merge mai departe.
http://youtu.be/aHPZkAM4dSM
Pietre de încercare și cotituri în viața noastră sunt în fiecare zi. Conștientă fiind de fiecare piatră gri și colțuroasă și de fiecare cotitură în parte, aleg să le depășesc, căutând culori pentru a picta pietrele și inventând pași de dans pentru a trece cotiturile.
BUNA DIMINEAȚA, oameni buni de pretutindeni, pofta bună la cafea și noroc bun la fabricat culori pentru a picta în pași de dans lumea!
12, 13, 14 ianuarie, sambata, duminica si luni
Cafeaua de sâmbătă, duminică și luni a fost nescrisa. Se întâmplă în câte o dimineață să vrei să cauți în amarul ei gust, dulceața unor vremuri în care credeai că ești și chiar erai nemuritor.
Ne-am luat adio de la cel de-al doilea bunic, bunicul Costică. Unul la fel de ca-n povești ca și celălalt, bunicul Vecu, de la care tot în aceste zile, dar acum 15 ani, ne-am luat adio.
Se vor întâlni, poate, dincolo și vor privi zâmbind nostalgic la noi, alături de o bunică de poveste, bunica Geta, ce ne-a părăsit și ea acum un an jumate, se vor întâlni pentru a ne trimite nouă, celor rămați încă aici, amintirea nemuririi.