Category Archives: Castelul verde

Cafea

Dis-de-dimineaţă mi-am aruncat privirea în ceaşca mea cu cafea amară şi m-a pocnit un chef nebun să intru în ea. Am intrat în ceaşca mea cu cafea amară, dis-de-dimineaţă. Cînd am ieşit, în jurul meu, era totul în alb. A nins.

Dintotdeauna mi-am dorit să intru în ceaşca mea cu cafea amară. Şi un Ocean. Şi-o buturugă. Şi-un cal alb…

zbor

Mi se făcuse puţin greaţă şi pentru că mi se făcuse puţin greaţă, m-a apucat un chef nebun să zbor şi pentru că n-aveam suficiente aripi, mi-am umplut paharul cu tărie. De caracter, şi l-am băut dintr-o suflare şi-am ameţit, şi aripile au început să se zbată, gata de zbor. Spre dimineaţă, am găsit înecat într-un vas util, un stol imens de fluturi…

ROGVAIV

Mi-am încolăcit corzile vocale în jurul ochilor tăi goi

şi am zbierat precum un prunc abia ieşit din mamă:

“Noi cînd o să ne naştem?” am zbierat.

Privirea ta s-a-ncolăcit şi ea, în jurul coardelor mele vocale

şi din căprui, cum eram amîndoi,

ne-am transformat în Roşu şi Oranj

şi-n Galben ne-am ascuns pentru o clipă,

ne-am rătăcit prin Verde şi Albastru,

în Indigo şi Violet ne-am tolănit apoi

şi-am zăbovit aşa, încă o vreme, încolăciţi,

pînă-am uitat de ce-am zbierat şi apoi am plîns, şi-am chicotit,

şi i-am pîndit distraţi pe trecătorii cu privirea peste noi,

şi le-am îndeplinit cîte-o dorinţă…

***

From Vama Veche, 1 mai 2014

Nu am facut decat sa-mi sprijin pe spinarea ta, pasare-vultur, tamplele si trupul,
sa atipesc pentr-un minut si in ocol,
sa imi impun
zvacnind o inima de pui abandonat in roua.

Si icnetul intregului Ocean!

Sa imi impun ca trupul meu cu coate, unghii si genunchi
sa nasca pur, miros de portocala
si sa tac.

Ti-ai arcuit spinarea brusc, pasare-vultur!
Deaspura Marelui Ocean,
am renascut in portocal cu coate, unghii si genunchi,
zvacnind la tample, cu dor nebun de zbor
de pui abandonat in roua.

Pentru un minut si atat, pasare-vultur.

Apoi, m-am plictisit ingrozitor…

(20.11.2004)

Randul meu

Imprastiati-va prin iarba, puhoi de bobi de roua:
maine dimineatza am chef sa-mi lingetzi talpile,
sa imi tzashneasca crengi din mugurii de umeri
si sa imi infloreasca albastre florile de iris…
Maine dimineatza,
voi pleca, precum Pasarea Phoenix,
cu roua-n picioare
si-mi voi scalda degetele in saliva voastra imprastiata-n iarba.
Maine dimineatza,
e randul meu sa redevin copac,
sa redevin suprema voastra incaltzatoare
Maine dimineatza,
am chef sa-mi lingezi talpile,
isteric, sa-mi rad suprematzia!