All posts by river

d'ale jurnaliştilor, Utile

Săptămânile ”porților deschise” în școlile din Bacău cu clase pregătitoare

Leave a comment

În perioada 16 – 26 februarie, părinții ai căror copii urmează să intre în anul școlar 2015 – 2016 la clasa pregătitoare pot vizita unitățile de învățământ în care vor funcționa astfel de clase, în cadrul campaniei ”Ziua porților deschise”. Zilele trecute, Inspectoratul Școlar Județean Bacău a publicat pe site-ul propriu Calendarul înscrierii în învățământul primar pentru anul 2015 – 2016, precum și Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar, pentru intervalul 16 – 26 februarie, conform Calendarului, fiind prevăzută ”organizarea, în fiecare unitate de învățământ în care se desfășoară activitate specifică clasei pregătitoare, a unei „Zile a porților deschise”, zi în care părinții, copiii și alte persoane interesate pot vizita spațiile dedicate activităților claselor pregătitoare și pot purta discuții cu personalul unității de învățământ implicat în această activitate”.

Totodată, părinții se vor putea interesa cu privire la numărul de clase pregătitoare alocate în fiecare unitate de învățământ băcăuană, precum și cu privire la metodologia de înscriere și la activitățile specifice clasei pregătitoare din cadrul fiecărei unități de învățământ, începând cu data de 16 februarie. Toate informațiile vor fi afișate la sediul și pe site-ul ISJ Bacău (www.isjbacau.ro), precum și la sediile fiecărei unități școlare care vor avea clase pregătitoare.

Între 23 februarie – 13 martie 2015, în Calendar este prevăzută ”completarea de către părinți, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, a cererilor-tip de înscriere”, validarea acestora făcându-se în unitățile respective, de luni până vineri, între orele 8 și 20, respectiv în zilele de sâmbătă, între orele 9 și 13.

Prima etapă de înscriere în clasa pregătitoare se desfășoară în intervalul 16 – 21 martie 2015, iar a doua, între 23 martie și 16 aprilie.

Totodată, în intervalul 23 februarie – 10 aprilie, are loc, potrivit Calendarului stabilit la nivel național, ”înscrierea în clasa I a copiilor de 7 ani care nu au fost înscriși în învățământul primar în anul școlar 2014-2015 și ai căror părinți solicită înscrierea direct în clasa I”.

BACAUL ALTFEL, d'ale jurnaliştilor, evenimente, Marturisiri, oaza de (in)cultură

Am să plec de la premiera ”Regele mincinoșilor” cu cel puțin o emoție

Leave a comment
From De-ale jurnalistilor

Mi-e foarte clar, ca la matematică – deși nu am stat niciodată bine la această materie -, cu a), b), c)… că duminică, 15 februarie 2015, de la orele 11, pe scena Teatrului Municipal Bacovia va avea loc o nouă premieră a stagiunii, cea de-a patra a instituției, a doua a Secției Animație.

Că ea se va concretiza în spectacolul ”Regele mincinoșilor” și că textul (de inspirație o poveste din copilărie, scrisă de nu mai știe cine, dar care a marcat copilăria autorului), scenariul și regia artistică sunt semnate de Gheorghe Balint (Tata Geo), că el NU va fi cu păpuși, dar jucat de actorii păpușari (Marian Puiu Gheorghiu, Laurențiu Budău, Mihai Chihaia, Tiberiu Gabor Bitere, Ion Coșa, Adina Iftime, Alina Neagu și Mihaela Popa), că e realizat cu implicarea Rebeccăi Balint (scenografie), a lui Marius Manta (muzică – iar aici trebuie să ne așteptăm la o surpriză), a Elenei Pătrașcu (concepție și execuție peruci) și a lui Adrian Costraș (regie tehnică). Am înțeles, de asemenea, că, așa cum a spus Tata Geo, ”este un spectacol de familie și de echipă!”.

”Povestea spectacolului nu are rost să v-o spun – a zis Tata Geo. Trăim în așa mare minciună (de când lumea și pământul, aș adăuga eu), că n-are rost să spun povestea. Trăim într-o minciună îngrozitoare, iar Teatrul nu ne poate salva de la asta, dar… ne poate face un bine. La Teatru vii pentru a pleca cu o emoție. Oricare ar fi aceea”.

Ce am înțeles intuitiv, prin modul în care s-a petrecut conferința de presă legată de anunțarea spectacolului (pe scenă adică, în decorul spectacolului și cu actorii îmbrăcați în personaje, cu limbaj aparent haotic, cu răspunsuri la întrebări aparent neînțelese etc.), este că – și rog ECHIPA să mă corecteze de nu-i așa -, un spectacol e nevoie să fie privit de către public, ca și cum publicul s-ar afla pe scenă… Bunăoară, delimitarea fizică dintre scenă și sala publicului este doar pentru a lăsa spațiul, tot fizic, necesar actorilor de a-și exercita actul. Altminteri, actorii și publicul ar trebui să fie, cu sufletul pe scenă. Și invers.

Intuitiv, ȘTIU că acest spectacol îmi va plăcea mult! Cu atât mai mult îmi va plăcea, cu cât îmi voi lăsa grijile și frustrările în afara sălii de spectacol. Voi remarca, probabil, ca de fiecare dată stângăcii, vor fi momente, poate, în care voi găsi replici deplasate. Voi avea și un top trei prestații preferate. Care nu va coincide cu cel al Elisei mele. Iar după ce voi ieși din sală, voi vorbi cu Elisa mea despre ce am înțeles noi cât ne-am aflat acolo, cu inima pe scenă. Vom părăsi sala de spectacol, ca de fiecare dată, cu cel puțin o emoție.

O să vă povestesc după care vor fi fost acelea.

Până atunci însă, invit ECHIPA care a realizat spectacolul să coboare în public… 🙂

d'ale jurnaliştilor, Utile

Campanie de informare în grădinițe și școli cu privire la scarlatină

Leave a comment
From De-ale jurnalistilor

Direcția de Sănătate Publică Bacău a demarat o campanie de informare cu privire la SCARLATINĂ, în grădinițe și școli, după ce, în luna ianuarie 2015, la nivelul județului, au fost identificate mai multe cazuri de boală, iar activitatea unei grădinițe a fost chiar temporar suspendată în ultimele zile premergătoare vacanței.

Odată cu reînceperea, pe 9 februarie, a cursurilor, a demarat și campania de informare cu privire la boala amintită, materiale tipărite prin care se explică ce este scarlatina, cum se transmite, cum se manifestă și ce implicații poate avea boala netratată corespunzător, precum și cum poate fi prevenită boala, fiind puse la dispoziția părinților și a cadrelor didactice, în vestiare sau pe holurile unităților de învățământ.

”Este foarte important – spun reprezentanții DSP Bacău -, ca părinții să se prezinte cu copilul la medic pentru stabilirea diagnosticului și instituirea tratamentului specific. Tratamentul trebuie administrat corect ți complet. În cazul celor care nu sunt tratați sau sunt incorect tratați, la aproximativ 15 – 20 de zile de la debutul bolii pot apărea complicații grave la nivelul organelor vitale:rinichi, inimă sau articulații”.

Părinții sunt invitați să citească foarte atent materialele informative, iar în cazul în care acestea nu mai sunt de găsit în grădinițe, să solicite informații cadrelor medicale din unitățile de învățământ ori medicilor de familie.

BACAUL ALTFEL, d'ale jurnaliştilor, evenimente, oaza de (in)cultură

Fără înverșunare, despre ”Când ai o soacră avară, stă ca dracu’ pe comoară”

Leave a comment
From De-ale jurnalistilor

(Foto: Teatrul Municipal ”Bacovia”)

Și s-a petrecut și noua premieră pe scena Teatrului Municipal ”Bacovia” Bacău, cea de-a treia din stagiunea 2014 – 2015, ”Când ai o soacră avară, stă ca dracu’ pe comoară”, adaptare de Radu Bogdan Ghelu, în regia și scenografia acestuia, după ”Păcăliada”, comedie în versuri lăsată moștenire lumii teatrului de către Ion Ghelu Destelnica, tatăl celui dintâi.

Pachița (Corina Goranda), Floarea (Daniela Vrînceanu), Păcală (Dumitru Rusu), Titirez (Ștefan Ionescu), Codina (Florina Găzdaru) și Tănase (Ștefan Alexiu) sunt cele șase personaje care, prin mult haz, au vorbit lumii (în versuri chiar) despre avuții și avari, datornici și slugarnici, ipocriți și naivi, vicii și vicioși, păcăliți și mincinoși, dar mai cu seamă, despre faptul că, într-o formă sau alta – aici, prin Păcală! – pe de altă parte, în lume se face dreptate. 🙂

A fost, pentru mine, un spectacol așteptat, ideea readucerii în atenția unui public al anului 2015 și tot mai dezrădăcinat de lumea satului, a unei povești de inspirație folclorică, ba, chiar una în versuri, reprezentând, de bună seamă, un act de curaj. Unul pe care și l-a asumat regizorul, profund și vizibil marcat de moștenirea spirituală părintească – Radu Bogdan Ghelu, oriunde s-ar afla, este însoțit de spiritul tatălui său, readucându-l aproape obsesiv în atenția celor din jur prin referiri la scriitura pe care cel din urmă a lăsat-o.

Un act de curaj asumat însă, poate mai mult decât regizorul, de cei șase actori care și-au dorit să intre în pielea personajelor dintr-o poveste de inspirație folclorică. Spun asta, gândindu-mă la cele mărturisite de actorii înșiși, premergător premierei: ”Curiozitatea mea la acest spectacol este cum o să fie el preluat de spectatorii tineri, pentru că este vorba despre lumea satului, iar noi ne-am îndepărtat de sat. Eu însumi nu știu mare lucru despre sat, sunt orășean get-beget, am reușit însă, cu acest spectacol, să aflu despre umorul de la sat care nu este total diferit de cel de la oraș, doar că este mult mai… fâșneț” (Dumitru Rusu, Păcală)

Spectacolul a fost – din punctul meu de vedere, în calitate exclusiv de iubitor de astfel de forme de manifestare a culturii și plătitor de bilet – OK. Nu excepțional, dar reușit. Am râs mult și sincer dar, pe alocuri, mi-am pierdut și atenția.

Bunăoară, cred că s-ar mai fi putut umbla pe text – în sensul scurtării lui în anumite momente (unul ar fi cel al întâlnirii dintre Pachița și Titirez în care Titirez încearcă s-o convingă pe cea dintâi să-i dea averea) – pentru că da, deși textul este ”savuros și ofertant” după cum au mărturisit actorii premergător premierei, una este să-l lecturezi, alta este să-l asculți.

Ca joc actoricesc, chiar mi-au plăcut toți actorii, dar pentru că e musai să fie și un top 3, acesta este, în cazul de față, în ceea ce mă privește, Ștefan Alexiu (Tănase), Dumitru Rusu (Păcală) și Florina Găzdaru (Codina).

Pachița – ”doamna cu pălu’ pocaliu”(Corina Goranda), dar și Floarea – ”doamna cu pălu codițe” (Daniela Vrînceanu), Păcală (nenea cu pălălie) și ”nenea lău” – Titirez (Ștefan Ionescu) au fost însă preferații Elisei mele (de aproape 4 ani). În ceea ce o privește, Codina și Tănase prea au venit și s-au așezat în mod abuziv pe scaunul lui tati… 🙂

Ce să mai spun? Mergeți, vedeți, apreciați sau nu, dar nu fiți înverșunați! 😉

P.S. MINUNAT decorul, care a purtat amprenta pictorului Ioan Măric.

de moment, Marturisiri, ofurile mele

Atat de rar

Leave a comment
From Diverse

Scriu atât de rar despre urâtul din jurul meu, nu pentru că nu-l văd sau pentru că mă mint, ci pentru că a scrie despre frumos și
a-l căuta acolo unde este atât de greu de găsit este arma mea de luptă într-un război al trăirilor umane negative nejustificat (ca orice alt război) de nimic rațional, cauzat însă de lipsa de iubire și educație la timp a celor dominați de astfel de negative trăiri.

Copilarii, Delicii cu Elisa, Marturisiri, oaza de (in)cultură, ofurile mele

E cald afara…

Leave a comment

Ieri, “doamna” de la magazinul din statia de autobuz, desi n-avea nici un client in afara mea, mi-a raspuns rugamintii de a-mi da repede un bilet ca, “stiti, se apropie masina de statie” cu un prompt si bulversant: “si ce, e vina mea ca vine?”. Si-a incetinit miscarile, a rupt biletul si l-a aruncat pe tejghea. Cu Eli de mana, am marit pasul, autobuzul tocmai ajunsese in statie. In fata lui, evident – e evident pentru ca de fiecare data se intampla asta – soferul, cu un zambet satisfacut, ne-a inchis usile in fata si a plecat.
Am ramas cu Eli a mea de 3,11 ani de mana, cu un ghem de furie in stomac si lacrimi de ciuda pe obraji. “Oare chiar nu-i problema MEA lipsa lor de educatie, eu fiind parintele, scoala, comunitatea pe care mi le doresc cele mai bune? Ba da, este! In plus, e dreptul meu sa ma infurii si sa plang dintr-atata pentru ca apoi sa-mi transform furia in mila fata de nefericitii aceia needucati si lipsiti la timp de iubire. Intr-o zi, am sa le zambesc si am sa-i imbratisez!”
“Lata, mami, megem pe dos, uite, e dald si mumos atala!”…

365 respectiv 366 pentru anii bisecti, de semnificatii pentru "cafeaua de dimineata", colţul meu de creaţie...

Priveste-ma!

Leave a comment
From Diverse

Chiar acum, da, da, chiar acum, o muză stă cocoțată pe frunza aceea de floare la ghiveci aflat în fața, în stânga,în dreapta, în spatele ori într-una din diagonalele biroului tău. Te așteaptă, răbdătoare (chiar dacă bate aparent iritată din picior, provocând ușorul tremurat al frunzei – știți, muzele nu se înfurie niciodată cu adevărat), ca în fiecare zi de atâția ani, să o vezi.
Apropo de asta – sau nu – într-o zi, am adulmecat atâta la aerul de afară în așteptarea unei primăveri că am inspirat o muză. Atunci mi s-a năzărit că strănuturile, știți, se prea poate să fie cauzate de inspirația vreunei muze…

BACAUL ALTFEL, d'ale jurnaliştilor, evenimente, iaca, poznă!

Doi sărbătoriți în premieră, la Teatrul Municipal Bacovia

Leave a comment
From De-ale jurnalistilor

Că duminică, 8 februarie 2015, de la orele 18, pe scena Teatrului Municipal Bacovia din Bacău se joacă cea de-a treia premieră a stagiunii 2014 – 2015 știți, iar dacă nu, vă spun din nou acum: duminică, 8 februarie 2015, de la orele 18, pe scena Teatrului Municipal Bacovia din Bacău se joacă cea de-a treia premieră a stagiunii 2014 – 2015, ”Când ai o soacră avară, stă ca dracu pe comoară”, o adaptare de Radu Bogdan Ghelu, în regia și scenografia acestuia, după ”Păcăliada”, comedie în versuri scrisă de Ion Ghelu Destlenica.

Ceea ce poate nu știți și ar fi drăguț să aflați, mai ales dacă alegeți ca duminică să faceți parte din public, este că în premieră vor juca și doi sărbătoriți ai acestor zile: Ștefan Ionescu și actorul Dumitru Rusu, doi dintre frumoșii scenei băcăuane, doi dintre actorii mei preferați. Nu e nici un secret de altfel, am spus-o și o spun mereu oricui m-ar pune – ca în oracolele copilăriei, le știți – să zic ”dintr-o suflare, doi actori preferați de la Teatrul Bacovia”. 🙂

Pe Dumitru Rusu, născut pe 7 februarie 1984, eu l-am remarcat prima și prima dată – de atunci devenind unul dintre actorii preferați – în Requiem, de Hanoch Levine, în regia lui Alexander Hausvater și în care actorul nostru a făcut un excepțional rol de… cal. (P.S. Mi-e dor tare de spectacolul acela…). Duminică, în ”Când ai o soacră…”, Dumitru Rusu va fi… Păcală! 🙂

Pe scurt, despre Dumitru Rusu ne-a spus Laura Huiban, PR Teatrul Municipal Bacovia:

Dumitru Rusu este născut la Iaşi, pe 7 februarie 1984. A absolvit, în 2007, cursurile de Arta Actorului ale Universităţii de Arte „George Enescu”, din Iaşi, la clasa profesorilor Constantin Popa şi Octavian Jighirghiu. Are diplomă de master în Filosofia Artei şi Management Cultural, la Facultatea de Filosofie a Universităţii de Arte „George Enescu”, din Iaşi. A colaborat cu regizori renumiţi de teatru printre care Alexander Hausvater, Alexandru Dabija sau Ion Sapdaru. Este profesor de teatru.

Mai multe, aici.

Al doilea sărbătorit din aceste zile este Ștefan Ionescu, de asemenea unul dintre actorii mei preferați și na-ți-o bună, și ai Elisei mele (acușica 4 ani) care a avut norocul să-l vadă în spectacolul ”Florin și Florica” pe scena Teatrului Municipal Bacovia. Și nu glumesc că-i place de el! Deloc! În ”Când ai o soacră…”, de duminică, Ștefan Ionescu îl va juca pe Titirez, iar după cum și-a arătat entuziasmul referitor la spectacol, sunt convinsă că rolul va fi excelent. 🙂

Ştefan Ionescu s-a născut la Bucureşti, pe 9 februarie 1976. A absolvit în anul 1999 cursurile Facultăţii de Teatru – Film a Universităţii „Hyperion”, Secţia Actorie, la clasa profesorului Virgil Ogăşanu. În studenţie a fost ales în distribuţia filmului „Triunghiul morţii”, regizat de Sergiu Nicolaescu. A colaborat cu numeroşi regizori de teatru cunoscuţi, printre care Răzvan Dincă, Theo Herghelegiu sau Alexandru Dabija.

Mai multe, aici.

LA MULȚI ANI! 🙂

FOTO: Teatrul Municipal Bacovia

d'ale jurnaliştilor, Utile

Curățenie în grădinițe și școli, după confirmarea mai multor cazuri de scarlatină

Leave a comment

DSP

Direcția de Sănătate Publică Bacău a revenit în cursul zilei de joi, 5 februarie 2015, cu un comunicat de presă având ca subiect scarlatina. Potrivit instituției, în luna ianuarie 2015 au fost efectuate, în laboratorul propriu, 376 exudate faringiene, în 67 de cazuri, rezultatele ieșind pozitive. ”Din cele 67 – precizează DSP Bacău – 9 au fost diagnosticate și clinic și epidemiologic cu scarlatină.Repetăm mențiunea că aceste exudate pozitive nu reprezintă și baza diagnosticului de scarlatină, ci a statutului de purtător de streptococ. Atât scarlatina ca diagnostic pozitiv, cât și purtătorii de streptococ se tratează cu antibiotice până la sterilizare, cu implicarea medicului de familie. În momentul în care o persoana sterilizată a demonstrat printr-un nou exudat rezultatul negativ, atunci aceasta poate intra în colectivitate”, a subliniat, la propriu, conducerea DSP Bacău.

În același comunicat se precizează că, în aceste zile, în toate unitățile de învățământ, asistenții medicali și medicii școlari au fost instruiți în vederea efectuării de triaje epidemiologice amănunțite și verificarea actelor medicale prezentate de către părinți.

Totodată, au comunicat reprezentanții DSP Bacău, în aceste zile de vacanță, în grădinițe și școli s-a impus igienizarea generalizată, iar tuturor contacților, copii și adulți, li s-a impus efectuarea exudatelor faringiene și intrarea în colectivitate numai după confirmarea unui rezultat negativ.

BACAUL ALTFEL

Scriu portrete, tai chitanță

4 Comments

10420143_570213763111927_8860289475633252628_n

Pentru că numai de la începutul acestui an am primit cel puțin trei astfel de propuneri, dar acestora li se adaugă multe altele din ultimul an, nu pot să nu mă opresc în sfârșit asupra lor, pentru a vă mărturisi că ele, pe cât de măgulitoare par a fi, pe atât de obositoare și… generatoare de mâhnire au devenit.

Vorbesc despre propunerile, multe, tot mai multe, pe care le primesc din direcții diferite de a mă implica în proiecte care au legătură cu jurnalismul, dar nu numai. Pe FB, pe mail, pe Linkedin, telefonic, din Bacău și toată țara, de unde nici cu gândul n-am ajuns vreodată, sunt contactată cu propunerea de a scrie despre alții- de la știri, la reportaje și creație literară ori recenzii de carte, film, spectacole etc. – sau a vorbi (la TV/radio) despre cine sunt și ceea ce fac. Măgulitor, nu-i așa?

Până la un punct, măgulitor. Vedeți voi, de fiecare dată, este vorba – dar știu că știți, că vi s-a întâmplat și vouă, celor din branșă – despre VOLUNTARIAT. Toate propunerile sunt de VOLUNTARIAT. Adică nu, sunt inexactă. Nu e vorba despre voluntariat. Este vorba, de fapt, așa mi se invocă de fiecare dată, despre un ”schimb reciproc avantajos de experiențe”. Adică eu scriu, iar în schimb primesc șansa, marea șansă de a-mi apărea textul într-o publicație de notorietate sau dacă nu e de notorietate, va deveni pentru că ”îmi place tare mult cum scrieți și ce faceți!”. Prin contribuția mea, prin munca pe teren, prin redactarea textului care presupune niște neuroni consumați, niște amânări, niște suflet etc. Prin munca mea 100% voluntar. Prin munca mea NEREMUNERATĂ. Hm… Vă sună cunoscut, nu-i așa?

Am refuzat, de fiecare dată, foarte politicos. Dar am obosit. Am obosit să răspund că ”sunt onorată de propunerea dumneavoastră, am să mă mai gândesc!” și s-o las așa, amânând – în numele diplomației – să dau un răspuns categoric.

Îl dau acum: ”Sunt onorată de propunere, dar NU, nu (mai) pot accepta să mă implic în proiectul dumneavoastră neremunerată. Dacă vă place cum scriu pentru că m-ați citit de-a lungul anilor, dacă sunteți încântat de modul în care comunic și în care gândesc și dacă ați hotărât că prin modul în care scriu – de la știre, la reportaj, portrete, advertorial etc. și de la creație literară la recenzie de carte, film, spectacol, eveniment etc. – dumneavoastră aveți de câștigat, atunci accept să mă implic în proiectele dumneavoastră, cu mare drag, dar remunerată. Și vă dau și chitanță pentru asta. Pentru textele pe care le pot concepe și pentru promovarea pe care v-o pot face în felul meu pe care îl știți deja, pentru vocea mea care poate fi folosită pentru că sună excelent și pentru că am și dicție și intonație, pentru prezența mea în calitate de animator sau gazdă a vreunui eveniment, pentru toate acestea, tai chitanță”.

În paralel, voi face, da, și VOLUNTARIAT. Acolo și unde și când voi simți eu că e nevoie de asta…

Mă găsiți, în continuare, pe FB, pe Linkedin, pe blog, pe mail, la același număr de telefon. Voi răspunde, ca de fiecare dată, cu mare drag! 🙂

Vă mulțumesc! 🙂