În dezordinea intrării lor în viaţa mea,
când n-am cuvinte
pentru că n-au fost inventate,
donez trăiri!
All posts by river
Punct turistic
Motto: “intr-o nu stiu care seara…”
undeva-ntr-o tara,
intr-un oras atat de banal incat lumea trecea prin el
fara sa aiba habar, macar, de asta,
– cei ce-l locuiau habar n-aveau! –
s-a petrecut, odata,
ceva!
de atunci, orasu-i trecut pe o harta
cu rosu aprins insemnat:
“orasul acesta e cel despre care,
in care, se spune,
odata,
ceva s-a intamplat!”
Pentru Mos Craciun
”Oare cum, mama, se face,
oare cum, tata, se face
că mereu voi stiti ce-mi place
și-mi ghiciti simțirea toată
ce în gând doar o adun?
Numai voi și… Moș Crăciun!”
 |
| From Desenele mele |
Altceva!
Când simt nevoia de ALTCEVA sau mai bine zis, de ÎNCĂ CEVA în viața mea de zi cu zi, care să mă facă să zâmbesc, îmi fac repede rost de o inspirație pentru un desen sau o poezică, de o carte pentru citit, de o ieșire cu prietenii la vreun concert sau la o simplă plimbărică și tot așa, iar Altceva-ul ori Încă ceva-ul acela căutat îmi apare după, ca fiind firesc și cît se poate, de fapt, de prezent în viața mea.
Un astfel de firesc mi-l găsesc de ceva vreme și la concertele folk din pub-ul The Stage Bacău, miercurea pe înserat. E imposibil să nu te întorci, din astfel de seri, firesc de liniștit, îndrăgostit, nostalgic, înveselit, încărcat, scuturat!
Nu am auzit până acum de George Sărluceanu și nici de Felix Mircea Moldovan deși, zice-se, acesta din urmă este recunoscut ca fiind unul dintre cei mai buni percuționiști din România, iar cel dintâi a luat nu o dată marele premiu la festivalul de muzică folk ”Om Bun”. Nu am auzit de ei, deși cei doi sunt nu doar foarte buni prieteni, ci și doi dintre membrii trupei SPIN despre care am cît se poate de auzit!. Am avut însă inspirația să-i caut pe net, auzind că miercuri e rândul lor să-mi dăruiască Altceva-ul! Și m-am îndrăgostit pe loc de ceea ce George și Felix, separat de SPIN, dar tot prin cântec, fac împreună. Este, cert, ALTCEVA!
Miercuri, 23 noiembrie, de la ora 20.00, în The Stage Bacău, Felix și George vor veni să ne cânte și să ne dăruiască ALTCEVA sau ÎNCĂ CEVA pentru frumosul firesc al vieții noastre de zi cu zi. Se pare că ei vor avea și un invitat surpriză. Suport: 10 lei.
Eu voi fi negreșit acolo…
În sufragerie
ce mare erai cand erai mică,
mama mi-a spus,
uneori mă sperii și eu,
i-am spus,
și-am spart lacăt la Castel
și ne-am jucat
eu mare,
ea mare și
tata tot mare,
de-a zânele și-un zmeu
 |
| From Desenele mele |
Petiție
Strâng semnături pentru înființarea la castel
a unui ghișeu de sentimente pierdute.
Nu vă supărați, să zic, în zilele acelea,
dar n-ați găsit cumva, din întîmplare,
răbdările mele
ori mințile, credințele
și cumpătul meu?
Plătesc recuperarea cu un zâmbet.
 |
| From Desenele mele |
Calendar
Doișpe frunze de arțar
Le-am legat un calendar.
Pentru fiecare zi
Este scris: azi vezi zâmbi!
La sfârșit de săptămână,
Amintește-ți fapta bună!
La-nceput de lună-i zis:
Împlinește-ți dulce vis!
 |
| From Desenele mele |
Și de crezi că-i în zadar,
Șterge fila, scrie-o iar!
Și de simți că tot mai doare,
Treci la fila următoare!
vol. La un pahar de rouă, 2011
Parada
Toamna vine în livadă
Cu, de modă, o paradă.
Toți, băgați în dulăpioare,
Scormonesc după fulare,
Pantaloni și cămășuțe
Cu butoni la mânecuțe,
După panglici și fundițe
Asortate la rochițe.
Gâzele sunt agitate
Că se simt cam… demodate
Iar gâzoii – grijulii,
Că se vor mai fistichii.
Grija este și mai mare
Că se lasă înserare,
Iară lumea e în stradă:
”Se dă startul la paradă!!!”
Ce să facă, cum să iasă
Gâzele, așa, din casă?
Zău, s-or face de rușine
O idee de nu vine!
”O idee? Stai așa!
Păi… ideea e chiar EA!
Doamna Toamnă, aici de față:
Eu îmi fac rochiță creață,
Gălbioară, chiar din frunze
Iar cu mure-mi dau pe buze!”,
Găsi gărgărița-n vreme
Rezolvare la probleme.
 |
| From Desenele mele |
”Daaaa, și eu, din strugurei
Îmi pun la urechi cercei
Și-mi croiesc și-o pelerină!
Dă strigare o albină.
Din petale-crizanteme
Greierașii fac izmene,
Iar din coji dulci de gutui,
Veste- calitatea-ntâi!
Bumbi la mâneci – din castane
Gogoșarii sunt paltoane,
Iar din mere arămii
Și-au făcut și pălării.
Toți, fuguța-n garderobă,
Se îmbracă fără probă,
Că nu-i vreme de pierdut
Defilarea a-nceput!
Sus, pe scenă, fac paradă.
Nu le vine, zău, să creadă,
Juriul cum ovaționează,
Strigă, fluieră, filmează
Că așa minunăție,
De când lumea, nu se știe!
Iar așa o Toamnă… fină
Nu a fost în vreo grădină!
vol. La un pahar de rouă, 2011
Taina unei frunze
Tristă-ți pare a mea cădere?
Este toamnă, iar de pic
E că știu să mă ridic
Primăvara, în putere!
 |
| From Desenele mele |
Bunica
”Plâng rățuștele de foame!”
Ne striga, cu glasu-i blând,
Iară noi, în graba mare
Lăsam leagăn verde-n vânt
Pentru hrana la puiuți.
Apoi, de picioare iuți,
Măturam ograda toată
Că știam că, după faptă,
Pus deoparte, pentru fete,
Avea, dulce, și-o răsplată.
Patru ”fete cucuiete”
Ne făceam de socoteală
Mândre de isprava noastră,
Că acuși, apare-n poală
Cu plăcinta cea gustoasă…
Și-apărea. Ce bucurie,
N-om uita-o niciodată!
Gustul clipelor – magie
Ne-a rămas averea toată:
Cea mai mare bogăție!
4 octombrie 2011 🙁
La un pahar de rouă, 2011