Category Archives: de moment

Zînele, din nou

Ieri seară, m-am jucat puţin – tot în paint, da! – cu liniuţele albastre. Mi-am (re)adus aminte de verile cînd, eu şi prietena mea, Ana-Maria, ne făceam rochiţe din material de lună, păpam îngheţată de nori stropită cu raze de soare, străbateam lumea în lung şi-n lat pe aripi de fluturi şi ne ascundeam de zmei, prin frunze de copaci…

vara

Nu am o pasiune pentru desen. Îmi place doar ca, din cînd în cînd, să mă copilăresc, iar pentru asta folosesc paintul. M-am obişmiit cu el… Desenînd, mă recreez. E ca atunci cînd ascult o melodie anume sau citesc o poezie şi sînt fericită.

Pe valuri

Nu ştiu încă dacă unele lucruri le inspiră pe altele sau altele pe unele. Cert e că, împreună, unele cu altele reuşesc să-mi ofere o stare de extraordinar de bine.

În cazul de faţă, una a fost refugiul meu de o oră şi un pic în joaca în paint, alta a fost Aruncarea în valuri.

Sînt fericită! 😀

pe-valuri1


Vasile Seicaru-Aruncarea in valuri
Asculta mai multe audio Muzica

Voi? 🙂

Mic dejun

De cîteva zile (acuşi, săptămîni) mă trezesc fredonînd cîte un cîntecel anume, de fiecare dată altul, dar în aceeaşi interpretare excepţională, Pasărea Colibri. Se întîmplă asta, probabil pentru că încă mă aflu sub vraja concertului susţinut de ciripitori, în Bacău, la Serbările Timişoreana 2009. A fost, am zis-o de atunci, cel mai frumos concert Colibri la care am luat, pînă acum, parte. Iar Moţu a fost atît de prezent…

Iată şi micul dejun pe care l-am savurat astăzi: 🙂

Pofta bună!

De suflet

Din categoria, ce mi-a incantat auzul astazi, Pasarea Colibri, Proverbe


Pasarea Colibri – Proverbe
Asculta mai multe audio Muzica

M-am trezit fredonand-o, ceea ce mi-a dat o stare de bine, asa, de amintiri din copilarie, de scranciobul verde, de glasul bunicului si de placintele cu visine ale bunicii, despre care, de altfel, cred ca am mai amintit pe aici… 🙂

Sa fie pentru o zi buna! 🙂

Descîntec de ploaie


purple rain.. prince
Asculta mai multe audio Muzica

Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să umblu cu ele în dinţi,
Să ameţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.
Ştiu că-i urât să spui “Sunt cea mai frumoasă femeie”,
E urât şi poate nici nu e adevărat,
Dar lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc magica formulă “Sunt cea mai frumoasă femeie”.
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept,
Şi tu ştii că te-aştept,
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept
Şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te-ndrăgosteşti fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,
Şi eu te aştept.
Doar tu ştii –
Iubesc ploile,
Iubesc cu patimă ploile, înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei...

Ana Blandiana, vol. Persoana întâia plural (1964)