Category Archives: de moment

Pariu de nouă zile…

…tot pe Vama Veche, evident, dar nu inopinat şi nu pentru o noapte şi două zile… Un pariu programat, unul cu noi înşine, fascinaţi de poveştile despre o Vamă în care, pînă la cei 30 de ani ai noştri nu am stat efectiv, cu excepţia cîtorva ore la cîteva concerte Stuf, dar despre care auzisem că a murit. Ciudat, poate, pentru vechii vamaioţi, pariul a fost cîştigat de noi.

Am găsit o Vamă liniştită, curată şi fermecătoare. Una plină de copii de unul, doi, trei anişori, purtaţi în braţe, în hăinuţe înflorate, de tătici cu plete sau duşi de mînuţe, să calce nispiul, să se joace cu apa, de mămici cu fuste lungi, ii şi brăţări ale prieteniei pe încheieturile mîinilor. Probabil că, mi-am zis privindu-i cu drag, aici au fost concepuţi aceşti micuţi… Pe unii dintre ei îi mai vedeai chiar zăbovind în cîte un cărucior pe plajă pînă în noapte tîrziu, visînd cine ştie ce poveşti frumoase, pe acorduri de rock, rock’n’roll sau blues.

Am găsit o Vamă în care te poţi decupla de realitate, pentru o noapte, două, trei, la piraţi. O Vamă în care poţi asculta pe înserat, un concert, două, trei de folk la şoni după ce vei fi păpat ceva gomboţi acolo sau zamă de tarhon şi un ciolan afumat cu muştar şi ceapă sau, depinde, după ce vei fi ales sa fii servit de feny, ospătarul negru şi plin de umor de la bibi.

Am găsit o Vamă în care poţi dansa pe plajă pînă la răsărit după ce (unii) vor fi făcut o baie cu stele în marea cea mare, limpede şi liniştită sau în care poţi savura şi rîde copios de peripeţiile lui speedy gonzales sau tweety, elmer şi alte creaturi proiectate pe un ecran, la hand.

Am găsit o Vamă în care cazarea este ieftină, atît cît să-ţi permiţi să-ţi mai iei o noapte şi apoi încă o noapte şi poate mai multe dacă, de luni, nu ar trebui să te întorci la serviciu.

Am găsit o Vamă din care – îmi dau seama totuşi – ceva a murit, dar pe care eu am să pariez încă un an sau doi, pînă cînd acel “ceva” va fi definitiv îngropat…

Pariu pe Vama Veche

Să plecăm adică, vineri seara, spre Piatra Neamţ pentru a asculta ceva muzică live şi a împărţi, eventual, o bere, cu nişte “preţ de (încă) o noapte albă, dragi prieteni”.

piatra

La 7.21 dimineaţa, venind din Piatra, să lăsam în urmă Bacăul, nebuni, emoţionaţi, copii scăpaţi din frîu, să ne trezim în Vama Veche.

Şi pentru o zi, s-ascultăm gîngurind pescăruşii, să ne ascundem, printre pălării, de soare,

vama41

să ne jucăm cu degetele în nisip şi să le împodobim cu alge verzi, din mare,

vama3

să reflectăm, apoi, la ceea ce se întîmplă.

vama2

Spre seară, să tolănim puţin sub noi, nisipul,

vama6

prin sunete de rock’n’roll se rătăcim privirea, printre siluete,

vama5

pentru a ne retrage apoi, pîş-pîş, ghiduş, spre paturile moi, de-acasă.

Mai punem un pariu pe Vama Veche?…

Mihai Mărgineanu şi banda, prieteni dragi, pentru o noapte albă

Nu sînt fan Mihai Mărgineanu. Nu am fost niciodată, nu m-am pretins, vreodată, a fi. Nu înseamnă că nu m-am distrat copios, la toate petrecerile la care, în special spre dimineaţă, i-am ascultat muzica. Îmi face bine, de altfel, muzica lui, muzica adolescenţei şi a studenţiei mele, e imposibil, cred, să nu-ţi facă.


Mihai Margineanu – A fost odata
Asculta mai multe audio Muzica

Sîmbătă, Mihai şi banda lui au concertat la Bacău, în pub-ul The Stage. Aici s-au întîmplat lucruri nemaipomenite, pe care nu le aşteptam, pe care nu le bănuiam măcar, pe care acum, nu mi le mai pot imagina ca nefăcînd parte din noaptea aceea.

marg1

O noapte nebună, în care i-am descoperit pe băieţi aşa cum, de fapt, cred, chiar sînt. Extrem de talentaţi, amuzanţi, sufletişti şi prietenoşi, venind ei la tine la masă pentru a ciocni un pahar, pentru a depăna o vorbă pentru a-ţi spune un banc…

marg2 marg3

E bine să ştii că sînt vedete care îşi lasă aerele acasă. Sau că, efectiv, nu le au. E liniştitor să afli că aplauzele tale chiar au contat.

marg4

E extraordinar, cînd vedetele, după concert, îşi iau ghitările sau viorile în braţe, pentru a le gîndila din nou, dar nu pentru că asta le e meseria. Ci pentru a fredona- poveşti la gura sobei, stropi de val de mare, foc de tabără – împreună cu oamenii de lîngă ei, cîntece de suflet.

marg5

Şi cît de minunat e să încingi, la răsărit, o horă, cu astfel de, preţ de o noapte albă, dragi prieteni…

marg6

…pe care să-i aştepţi, cu nerăbdare, şi altădată…

O poveste

Ce bine e, din cînd în cînd, chiar să faci parte dintr-o poveste! Una pe care, cînd erai mic, mic, ai aflat-o, poate, dintr-o carte ilustrată, regăsită pe un raft al bibliotecii din casa bunicilor sau poate, pe care, cine-şi mai aminteşte(?), ai aflat-o din însăşi gura vreunui bunic, la ceas de seară. Sau poate că, pitit în aşternut, ai văzut-o redată fidel de cîţiva actori reuniţi într-o peliculă, ulterior celebră…

M-am trezit, ieri, pentru cîteva minute, personaj de poveste, într-un lan de maci. O poveste cu o fetiţă, un căţel pe nume Toto, un leu fricos, un om de tinichea fără inimă şi-o sperietoare de ciori fără minte… Şi un Vrăjitor…

Altădată, am făcut parte dintr-o poveste cu Peter Pan! 🙂

(auto)Incurajare!

Sau cum ar zice Peter Gabriel, “don’t give up”…

Mi-ar fi placut sa aiba loc, astazi, mult anuntatele “imbratisari”. As fi vrut sa imprastii cateva, as fi simtit nevoia sa primesc cateva… Dar tot am primit/oferit doua si nu oarecare, ci de la doi oameni cumplit de dragi.

…sau cum ar spune nu mai stiu cine “rise and shine”, sfarsitul nu-i aici

Retorică

Mi-e scîrbă. E una din acele zile, puţine la număr ar crede unii, cînd mi-e scîrbă. Realmente, scîrbă. Una din aia, de care aş fi în stare, ca să scap, să mă întorc pe dos. Să-mi îndes adică, pumnii în gură, să mi-i strecor printre maţe, pînă dau de vîrful degetelor de la picioare, să le apuc sălbatic şi apoi, să mă întorc pe dos. Orbecăind pe dinăuntru, să mă scufund în prima apă limpede din cale şi să mă descîrbesc

de mine

şi de…

voi?!

Pentru ca

Pentru ca e miercuri, pentru ca sunt putin mahnita de inexistenta unui concert AC/DC pe care l-am si platit si la care am visat de multa vreme, pentru ca uneori, cei la care nu te astepti te pot dezamagi, dar pentru ca n-am de gand totusi sa raman asa, mi-am propus un cantecel frumos. Pe care l-am auzit ieri, pentru prima data, la fanaticul si pe care l-am “sterpelit” si eu, sa-l ascult mai des, in casuta mea 🙂