Ei bine, da – in sfarsit!! – ZOB canta in The Stage. Vineri, ca asa-i frumos!! Ne vedem acolo, prieteni dragi, sa ne reamintim de vremea cand, adolescenti fiind, printre nori, printre nori alergam impreuna… 😀
Astazi, cind aceasta isterie a omagierilor fara substanta imi pare si mai agasanta, spun ca trebuie sa punem capat abuzului asupra imaginii acestui scriitor, a carui reputatie a fost compromisa de scoala, care l-a redus in constiinta elevilor, cel putin, la cele doua sintagme calinesciene, “poetul nepereche” si “poetul national”, devenite sabloane, prin supraexpunere, paravane pentru incultura celor care le folosesc si care nu stiu (mai) nimic altceva sa spuna despre Eminescu.
Ideea campaniei mi-a venit zilele acestea cind o institutie din Bacau mi-a trimis pe e-mail invitatie la o serie de activitati dedicate “marelui si nemuritorului Mihai Eminescu” (citat din program).
Daca v-ati saturat de clisee, si de omagieri trase la xerox va invit sa va alaturati campaniei “Nu-l mai sarbatoriti pe Eminescu! Cititi-l” si sa nu organizati, sa nu promovati si sa nu participati la nicio activitate sarbatoreasca dedicata lui Mihai Eminescu.
Va invit in schimb sa cumparati, sa oferiti sau sa cititi o carte de sau despre Mihai Eminescu.
Va invit sa-l citim cu minte eliberata de clisee, sa-l (re)descoperim, sa-l scoatem din sabloane, sa-l privim, daca vreti, ca pe un scriitor contemporan
– își motivează Laura atitudinea.
Alaturindu-ma campaniei, cu atît mai mult îmi voi arăta, consider, prețuirea față de Poet și Poezie.
Apreciez grozav oamenii cu inițiativă, idei originale și peste toate, ambiție. Un exemplu este pentru mine Ramona Herciu, fostă colegă de breaslă – unul dintre puținii cameramani și oameni de montaj femei din mass-media băcăuană – care, iată, în 2010, cînd noi abia ne chinuiam să rămînem pe picioare – în presă – din cauza situației economice în care fără voie am fost aruncați, ea – dincolo de presă – ticluia un proiect prin care să sfideze orice neajunsuri. L-a gîndit și l-a și pus pe picioare: Pizzeria Allegro.
O afacere inaugurată efectiv zilele trecute, în prezența jurnaliștilor și a bloggerilor, colegi mai noi sau mai vechi ai Ramonei. Pe scurt, la începutul anului trecut, Ramona a aflat că micuța ei afacere ar putea lua ființă prin fonduri nerambursabile, moment din care și-a pus în funcțiune toate rotițele pînă la obținerea banilor necesari: 70%. Pentru restul a făcut împrumut la CEC pentru o perioadă de cinci ani.
Pizzeria Allegro livrează – evident – pizza, în 15 sortimente la domiciliu, la serviciu sau oriunde vă apucă foamea pe teritoriul municipiului 😀 Credeți-mă pe cuvînt, pizza este DELICIOASĂ! Știți doar că eu sînt pretențioasă în materie! În plus, tot cu livrare la locul foametei mai pot ajunge la pofticioși deserturi, salate, paste și alte meniuri gen tochitură, grătărele, cartofei, mititei etc. Un telefon e de ajuns și papa bun e la tine. Aruncă aici un ochi și ai să te lămurești definitiv: www.allegropizza.ro
Stați, stați că nu e tot! Prețurile sînt mici, mici, uite așa de mici:
Foaie verde, frunză plată
joi, pe seară, la Divan
iar am cam facut-o lată,
dar e gata pe-acest an!
Tura asta, la o vorbă, Dragoş Benea fu chemat
care, cu săgeți în tolbă,
ne-a cam dat… bătăi de cap.
Domnu’, pentru cin’ nu stie
aparent(?) prietenos,
cu umor și ironie,
are darul, nu “lipsit” de serios,
să răspundă la întrebări
-chiar picante în esență-
asumîndu-se-n urmări,
fără fast, cu reverență.
Mi-a plăcut de dumnealui
ce să zic, e-abilitat
să îți pună pofta-n cui
să se joace, dar cu cap,
cu tot felul de chichițe,
şi să apară-n inedit,
din povești, mici gogorițe,
drept un om obișnuit.
Prin politică şi carte,
acte administrative,
filme cu mesaj aparte,
de bun simţ şi distractive,
-toate nu făr` de-alibi –
ca şi cum eram pe piste
am parcurs pe “biciclete”,
“circuitul Dragoş B(i)”.
Vreo cinci ore să fi fost
dragi băieţi, cochete fete,
(nu chiar cît o zi de post!)
lunga-ne călătorie:
dans-tango în Argentina,
libertate în New York,
parcă cine să mai ştie,
poate-am fi ajuns şi-n China
dacă orologiu-noapte
nu bătea doişpe jumate… 😀
Pentru cel care nu ştie
Nota Bene o să fie: Dragoş Benea-i, în Bacău,
preşedinte – nu chiar rău –
la Consiliul Judeţean.
Gata, mi-a ajuns pe-un an
toată această sindrofie,
vă salut din pălărie,
las’ pe alţii* să mai scrie.
Zilele trecute, am primit invitația de a participa la un eveniment despre care nu mi s-a comunicat decît că, sec, se numește ”Galele criticați.ro”. Alături de alți colegi, mi-am luat inima în dinți și m-am prezentat la locul și ora stabilite zicîndu-mi, firesc, ”ce-o fi o fi!”. Surpriza a fost că a fost chiar frumos și mult mai plină de surprize – ea, surpriza!- decît aș fi putut bănui.
Doru Potoroacă și Ionuț Avram, colegi cumva de breaslă, s-au gîndit să-și facă de cap, dar mai ales, să le dea altora, oficialități și nu numa’, bătăi de cap. Împreună, deși au mai puțin de un an de cînd au lansat site-ul www.criticați.ro – să fim bine înțeleși, critica este constructivă! – au pus pe picioare, la propriu, o manifestare de care Bacăul, îmi permit să cred, avea nevoie. Și care sper că nu va muri aici. Pe scurt: la Gale au fost premiați- pe acorduri AC/DC, Highway to Hell și printre scenete ale unor băieți cu talent de cartier– mai în glumă mai în serios, dar mai mult în serios și cu umor, diverse personalități ale urbei, politicieni și mai puțin oameni politici, pentru contribuția sau… pentru contribuția în bunăstarea sau… starea celor care i-au ales. S-au dat diplome pentru tăcerea în Parlament, pentru trasee politice alambicate, pentru atragere de fonduri europene, scenarii politice etc. S-au dat diplome și pentru cei din afara politicului, organizații nonguvernamentale sau societăți private care, între noi fiind vorba, spre deosebire de primii, au ales necondiționat și nu au fost alese, chiar să schimbe ceva în comunitatea asta!
Surpriza mea a fost că s-au dat premii și unor reprezentanți ai presei și blogosferei locale. De ce surpriză? Pentru că m-am aflat printre cei premiați, chiar dacă pentru un blog care nu are nimic a face, îmi permit să spun, spre deosebire de altele (felicitări dragilor mei colegi contrasens, fără filtru, aghiuță, kaysha sau talent irosit) nici cu imparțialitatea, nici cu implicarea în comunitate. În sensul că blogul aici de față e, pentru mine, un simplu jurnal de suflet pe care am ales să-l fac public. Premiul m-a emoționat în mod real, vă mulțumesc! 🙂
Sper ca la anul să suflați din nou, cu același spirit critic, plin de umor, spre tortulețul cu… două lumînări! 🙂
Prin ritmuri și cuvinte picante, amărui pe alocuri, Bobi (chitară acustică, voce), Bobo (chitară acustică, voce), George (chitară bas) și Alex (tobe), adică Fără Zahăr, au supus vineri seară, în The Stage, circa două sute de omuleți mari și mici, unui regim de hohote de rîs sănătos, (auto)reflecție și zbînțuială.
Și a naibii să fiu, au fost extrem de bucuroși să o facă, motiv pentru care au promis – și-i credem! -că în mai puțin de jumătate de an se vor întoarce!
Kristofer pregătește, sîmbătă, 25 septembrie, pentru fanii trance&techno o noapte grozavă, în Club Principe. Bloggerul băcăuan va mixa în Club în cadrul unui program ce cuprinde atît dj set-uri trance, cît și techno sau tech-house.
Tibix DJ va da startul, însă, al petrecerii. Și pentru că lucrurile de calitate se fac cu un preț, acesta, în cazul de față, este de doar 10 lei, avînd reducere la intrare toți cei care se prezintă cu biletul de transport sau bonul de taxi. Pentru a ajunge în club, există și microbuzecare vor pleca din parcarea de la stadion între orele 21:45 si 23:30. Evenimentul este promovat de Divanul Ad Blog
Actrița băcăuancă Eliza Noemi Judeu va reprezenta România, în acest octombrie, la a IV-a ediție a manifestării High Fest – International Performing Arts Erevan. Dincolo de fericirea și mîndria pe care mi le-am revendicat – alături de atîția alți români – odată cu aflarea acestei vești, am avut sîmbătă seară, 11 septembire, și marea șansă de a-mi îmbăia, pentru 50 de minute, sufletul, urmărind premiera spectacolului cu care Eliza va fi în Armenia pentru noi. Este vorba despre ”Femei singure” (de Dario Fo & Franca Rame, regia Geo Balint), o producție care, fără doar și poate, ne va face cinste la Festival. Dincolo de asta însă, spectacolul în sine nu trebuie ratat, pentru că este, pur și simplu, superb. Copleșitor, pînă la a mă lăsa incapabilă de a-l descrie cumva.
From
”Femei singure” se va mai juca de două ori pînă în octombrie, respectiv pe 18 și 25 septembrie, la Salonul de Piane din Bacău (str. Lucretiu Patrascanu, lîngă Colegiul “Gh. Vrănceanu”, Parcul Catedralei), prețul unui bilet fiind de 30 lei – sumă care va ajuta echipa noastră să fie prezentă la Festival. Pentru că spațiul este limitat, grăbiți-vă să faceți rezervări la numărul de telefon 0770/ 439369. Este păcat, mare păcat să ratați acest spectacol!
Am aflat de la Kaysha ca pe 31 august se – hai să-i spunem așa – sărbătorește BlogDay. O chestie drăguță, pe care am s-o marchez și eu, recomandînd celor carere poposesc întîmplător sau nu pe aici, cinci bloguri din proria-mi listă, pe care eu le răsfoiesc cu plăcere și interes chiar dacă abordează subiecte în mod cu totul diferit față de mine. Este una din recomadările BlogDay, ne anunță Kaysha:
“On August 31st, bloggers from all over the world will post recommendations of 5 new Blogs, preferably Blogs that are different from their own culture, point of view and attitude“
Am să încep cu Fără Filtru pentru toți cei revoltați de faptul că, în zilele noastre, nu se mai pune, frate, preț pe cultură, pe promovarea propriilor valori și tot așa, în speranța că după răsfoire, vom avea parte de mai multe fapte decît vorbe. Deplasări la teatru, concerte, expoziții etc.
Urmează Sora mare, un blog în care nu se scrie des și nici mult, dar la postările căruia vei simți nevoia să revii, ori de cîte ori te simți răvășit. Vei pleca de aici, revigorat sentimental.
Am să o recomand și pe Silviana tuturor celor care susțin sus și tare că tinerii din ziua de azi… Poate își schimbă părerea!
Merg mai departe, la I and I unde cei care vor o recomandare de lectură vor găsi aici unele dintre cele mai atrăgătoare recenzii de carte. Nu mai spun că, de aici, și cei mai nepasionați dintre nepasionații de fotbal vor vrea să vadă un meci după numai o singură cronică citită.
În fine, am să recomand cu toată tăria, tuturor gurmanzilor, gospodinelor in devenire, infometatilor in impas ca au frigiderul gol etc. să facă o vizită la Aphex . Poftă bună!
Îi recomand, pentru că m-am trezit frustrată de îngrădirea “politicii” BlogDay, pe toți cei din lista mea, cărora le mulțumesc pe această cale că există, că-mi fac viața mai frumoasă și mai ales utilă, cu fiecare nouă postare. Happy BlogDay!