16 august 2008
De dincolo de geamul autobuzului care ma ducea de la aeroport la apartamentul in care aveam sa locuiesc pret de o saptamana, prin fata ochilor, s-au derulat imagini nocturne ale unui loc anume din care am simtit din prima secunda ca fac parte. Nisa este delicatesa pe care nu ai voie sa ti-o refuzi si care poate, nu ar fi atat de gustoasa daca nu ar exista combinatia perfecta a ingredientelor din care este facuta: rafinament, eleganta si stil amestecate bine-bine-bine cu ceea se numeste “boem”.
17 august 2008
In Nisa te indragostesti de oameni si inveti sa zambesti. Sincer adica, din toata inima, pentru ca zambetul este cred, cel mai de pret cadou pe care il primesti oriunde te-ai afla acolo, pe plaja plina de pietre, pe faleza, pe un bulevard plin de hoteluri de lux sau pe o strada mai incolo ce te duce in Vieille Ville, “orasul vechi” in care vanzatorii ambulanti, artistii si arhitectura cladirilor te trimit cu cateva secole bune in urma, respectiv prin sec. al XVI-lea si al XVII-lea… In Nisa toata lumea zambeste, este imposibil deci, sa nu o faci si tu. In plus, in Nisa, in Vieille Ville, toata lumea are flori pentru ca, sa-ti daruiesti tie insuti o floare, probabil ca este ceva indispensabil zambetului.
18 august 2008
Dupa doua ore de mers cu autobuzul am ajuns la Cannes. O statiune ca oricare alta, devenita punct de atractie turistica gratie unui festival de film. Stiti voi care. Dar cam atat. Desi, elegantza si grandoarea hotelurilor in care cei mai mari actori ai lumii poposesc necontenit, magazinele marca CK, Gucci, Prada, Channel, Versace, Vertu etc etc etc etc etc nu pot sa nu te impresioneze… La Cannes, evident, toata lumea face poze pe covorul rosu 🙂
19 august 2008
Dupa o jumatate de ora de mers cu autobuzul, am poposit in Monaco. Va imaginati cred, cat a fost de frumos, daca am reusit sa parcurgem pe jos circa 30 km pentru a-l vedea. Portul, muntii tapetati cu case, Palatul Principelului de Monaco, Gradinile Exotice, Casinoul, Teatrul in aer liber dedicat lui Grace Kelly, parcul de distractie cu iz de anii ’80, Ferrari-ule care parcurg cu elegantza traseul F1, totul, aboslut totul te face sa vrei sa “mai stai putin” sau sa revii. Inclusiv ideea de a ramane o noapte intreaga pe strazi pentru ca ai pierdut ultimul autobuz spre Nisa… Cat pe ce sa pierzi si trenul! 🙂
20 august 2008
Ne-am odihnit putin. Adica am zis “gata cu vizitele”. Momentan! Am luat-o iar la pas prin Nisa, am facut chiar si o plaja – pietrele, am ajuns la concluzia, fac bine la spinare si la talpi. Mediterana super lipede, albastra si adanca. Dar extrem de sarata, astfel incat, nici macar mie nu mi-a fost frica sa ma avant, apa ma tinea la suprafata fara ca eu sa fac un efort considerabil… Bineinteles, am colindat din nou Vieille Ville-ul, am dat banuti la cantareti si am papat scoici. La Nisa, toata lumea papa scoici si alte fructe de mare, care mai de care mai ciudate si mai crude 🙂 Am urcat si la castel – Le Chateau, desi picioarele noastre refuzau sa mai parcurga macar un metru. Am reusit sa le convingem si de sus, de acolo, din castel, ni s-a dezvaluit o alta Nisa… la fel de superba.
21 august 2008
La doua ore jumate de mers cu yahtul, se ajunge in “patria” filmelor lui Louis de Funes… Jandarmeria Natioala, Citadela, un parc cu copaci ciudati in care oamenii se odihneau si cam atat. San Tropez. A meritat inclusiv drumul pe mare…
22 august 2008
Nisa din nou. Cumparaturile de rigoare, mici suveniruri, alte zambete si raspunsul prompt la `ntrebarea unei vanzatoare: “Je suis from Roumanie!” :))
23 august 2008
Acasa! Nicaieri nu-i ca acasa, e adevarat!
Dar nici ca la Nisa nu e… M-am convins – trecand peste multe alte invatzaminte – ca un zambet poate schimba lumea 🙂
Va urma. Probabil.
